Clasa politica a descoperit de cativa ani un nou amuzament: votul uninominal. De cand votul uninominal a devenit un subiect prioritar pe agenda politica a cetatenilor, partidele se lupta sa tina lucrurile pe loc. si cum ar putea face mai bine lucrurile daca nu intr-un registru ludic?! Nu este insa vorba de un simplu joc politic intre partide – chiar daca spre aceasta trimit aparentele atat de bine salvate de context –, ci un meci cu societatea romaneasca. De fiecare data PSD si-a asumat rolul de pion de sacrificiu. In 2003-2004 a facut-o prin Viorel Hrebenciuc, pe atunci si presedinte al Comisei pentru legislatia electorala. Iar daca tactica s-a dovedit buna, cel putin dupa unii lideri ai partidului, de ce nu ar fi repetata? Caci, daca ne-am lua dupa voturi, nu au existat costuri evidente ale stratagemei de blocare a oricarei reforme electorale folosite atunci. Asa ca PSD, dupa ce a negociat pe un proiect de lege, pe care teoretic si l-a asumat, cu un anume mandat, a schimbat regulile in timpul jocului, propunand un alt sistem electoral. In fapt, PSD forteaza stoparea oricarei reforme electorale, cel putin pentru alegerile parlamentare. Totul e prezentat ca si cand ar fi o optiune pentru adevaratul uninominal. Se mizeaza, ca de fiecare data, pe ambiguitatea termenului de uninominal, confundandu-se voit scrutinul in circumscriptii uninominale cu sistemul de repartizare a mandatelor.
Pe acest echivoc si-a fondat, de altfel, si Traian Basescu critica pe care o lansa de la microfonul Radio Romania Actualitati la adresa sistemului mixt, critica ce se producea cam in acelasi timp in care PSD delibera si opta la Comitet Executiv National pentru mixtul de tip german. Or, sistemul mixt convenit in urma negocierilor dintre Asociatia Pro Democratia cu PSD, PNL si PD prevedea alegerea parlamentarilor doar in circumscriptii uninominale. Era deci pur si simplu uninominal. Alegatorii nu puneau stampila pe nici un fel de lista. In schimb, sistemul pe care il critica presedintele, cel care le-ar permite "hahalerelor" sa "se aleaga", cel mixt de inspiratie germana, presupune si circumscriptii uninominale, si circumscriptii plurinominale in care se propun liste de partid la nivel regional (de land, in Germania), tocmai asumat de PSD pentru Camera Deputatilor. Mai mult, cu aceeasi ocazie PSD a anuntat ca va sustine ca alegerile pentru Senat sa se desfasoare dupa un sistem majoritar absolut (in doua tururi), precum cel folosit la alegerea primarilor.
Iar tot acest scenariu ar trebui sa demonstreze pragmatismul si determinarea pentru schimbarea regulilor pentru electorala, iar nu a fricii paralizante de electorat. Insa nu exista nici un argument constitutional pentru a diferentia alegerea celor doua Camere ale Parlamentului Romaniei. Pe de o parte, atat Camera Deputatilor, cat si Senatul reprezinta aceeasi comunitate, pe de alta parte, alegerile se desfasoara simultan si pentru un mandat egal, de patru ani. In alte state diferentierea electorala intre Camera si Senat traduce reprezentarea unor comunitati diferite, a natiunii in prima Camera si a comunitatilor teritoriale sau a componentelor federate in cea de-a doua. In alta ordine de idei, sistemul majoritar absolut favorizeaza, in cazul in care nu exista enclave etnico-culturale, doar primul partid clasat. Iar PSD nu mai este in aceasta postura si nimic nu anunta o eventuala "revolutie electorala" la viitoarele alegeri din partea socialistilor romani.
si varianta unui referendum pentru votul uninominal realizat la propunerea PSD sau a altui partid este atat nerealista, cat si populista. Constitutional doar presedintele Romaniei are atributii pentru a convoca un referendum national. si, cum Traian Basescu a anuntat acest referendum inca din februarie, dar a fost impiedicat sa il realizeze pana la suspendarea sa si dupa 19 mai le-a lasat partidelor libertatea de a conveni asupra unui sistem electoral pana la sfarsitul sesiunii parlamentare de primavara, incercarea de a-i confisca referendumul este sortita esecului. Daca presedintele va convoca un referendum, o va face in conditiile sale, nu in cele pe care i le indica partidele.
Din doua, una: fie PSD s-a hotarat sa il ajute pe Traian Basescu sa isi gaseasca majoritatea parlamentara pentru viitoarele alegeri parlamentare, fie a decis sa blocheze orice reforma electorala. Revenirea baronilor, vizibila dupa Congresul extraordinar din decembrie 2006, a afectat nu capacitatea PSD de a se reforma, ci a marcat scena politica romaneasca. si, pentru ca acestia sa reziste, reforma electorala trebuie sacrificata. Asa ca, din joaca in joaca, din uninominal n-a mai ramas nimic.
Cristian Pirvulescu este analist politic si profesor la SNSPA
