Jehan Calvus, pus de europeni alaturi de Joyce, Borges si Greenaway

Anul de curand incheiat, literatura romana a mai inregistrat un succes major, altul decat mult mediatizatele „Les Belles Etrangeres”. Evenimentul a trecut neobservat in comentariile autohtone, dar personal, pe termen lung, mizam mai mult pe el decat pe invitarea unor diversi scriitori si scriitoare timp de o saptamana in Franta. Este vorba de traducerea in maghiara a cartii „Bumgartes al II-lea” de Jehan Calvus (pseudonimul autorului clujean, in prezent locuind la Viena, Ivan Chelu), carte stranie si inclasabila, trecuta aproape neobservata la editarea in romana de acum cativa ani, de catre editurile Arhipelag si Universal Dalsi. Putinele comentarii gasibile acum la o trecere in revista a arhivelor de pe Internet apartin Simonei Popescu, Ruxandrei Cesereanu, lui Radu Tuculescu si altor catorva. Toate se refera insa la carte ca la o reusita majora, un opus unic in felul sau, dar care exercita o fascinatie si atractie cum putine alte texte reusesc. Traducerea in maghiara, semnata de Breda Ferenc si intitulata „Bumg'rtesz”, a aparut la Budapesta, la Editura Pesti Kalligram, si a fost sprijinita de fondurile East Translates East Publications Project. Aceasta initiativa este destinata traducerii autorilor estici in limbile vecinilor lor de geografie si istorie, asadar unei mai bune cunoasteri intre natiunile acestui colt de lume, si de sprijinul sau s-au bucurat pana acum sute de traduceri, printre autori fiind: Ismail Kadare, Vladimir Sorokin, Vladimir Erofeev, Vasili Aksionov, Milorad Pavic, W. Gombrowicz, Olga Tokarczuk, Leszek Kolakowski, G.M. Tamas si altii din zeci de tari, alti romani fiind: G. Adamesteanu, G. Liiceanu, Eugen Lovinescu, A. Marino, Z. Ornea, H.-R. Patapievici, A. Plesu, V. Tismaneanu, Paul Zarifopol. Autorul acestei noi editii, Editura Pesti Kalligram, a distribuit volumul lui Jehan Calvus in Ungaria, Romania si Slovacia si a initiat o masiva promotie (cum, din pacate, romanii nu stiu niciodata sa faca) in presa si in media electronice. Cert este ca, astfel, aceasta editie in maghiara a cartii, cum se poate verifica pe Internet, a ajuns sa fie mentionata si comentata in prestigioase publicatii occidentale de specialitate, literare, si in websiturile echivalente.
Sa vedem cum privesc strainii aceasta carte, aparuta la noi in 1999, dar in continuare cvasinecunoscuta: „Aceasta carte este un palimpsest si un bricolaj. Este un palimpsest pentru ca pune in discutie granitele dintre timp si spatiu, ca si dintre diferitele culturi. Este un bricolaj pentru ca incorporeaza intr-o opera literara basme, jocuri, pictura, arta grafica, teatru de papusi, caligrafie etc. Profund si ludic in acelasi timp, autorul urmeaza implicit caile deschise de Joyce si Borges, ca si textura vizuala a filmelor lui Peter Greenaway (! Ð n.n.). Conceptia grafica a volumului este pur si simplu fara asemanare. Minunatele ilustratii ale lui Jehan Calvus, calitatea perfecta a tiparului color si prezentarea grafica stilizata a intregului volum ii invita pe cititorii maghiari sa intre intr-o lume in intregime noua si cu adevarat sa petreaca o viata acolo”! Iar pe signandsight.com: Criticul literar Laszlo Bedecs aclama „Bumg'rtesz”, un nou roman al vienezului Jehan Calvus, un scriitor originar din regiunea multietnica a Transilvaniei. Calvus a scris un roman in umbra lui Jorge Luis Borges, un „roman in forma eseistica despre cautarea limbajului ideal”. Recenzentul este in mod evident fericit sa se piarda in labirintul asociatiilor „de la atelierele pictorilor din Evul Mediu pana la popasuri futuriste”, pentru ca, „in aceasta proza vasta si densa, autorul in mod ironic lasa fiecare afirmatie neterminata, fiecare gand nedesavarsit si fiecare intrebare incomplet enuntata. (…) Imaginile cartii evoca lumea plina de culoare, saturata, aproape suprareala a filmelor lui Peter Greenaway, numeroasele desene, caligrafii si fotografii cu papusi formuleaza o provocare pentru textul meditativ, eseistic si simultan jucaus si ironic”.