Victor Ponta a fost înscăunat prim-ministru al României pe 7 mai 2012 și a demisionat fără glorie pe 4 noiembrie 2015. Prețul economic plătit de familia premierului este uriaș, dacă socotim câți bani a pierdut familia Ponta nemaiîncheind noi contracte cu statul, comparativ cu cât a câștigat premierul din leafa sa lunară de la Guvern.
Bunul simț mioritic ne-a învățat că pe măsură ce personajele politice acced în poziții de putere, cresc exponențial și afacerile din jurul familiilor și apropiaților acestora. La Victor Ponta acest lucru a fost total valabil anterior ajungerii sale pe fotoliul de premier. Firma de construcții a cumnatului prim-ministrului a câştigat începând din 2007, de când există înregistrări în SEAP, până când Victor Ponta a ajuns prim-ministru, un număr de 25 de contracte cu statul, în valoare de 100 milioane lei. Se poate observa limpede o relație de directă proporționalitate între creșterea influenței și puterii lui Ponta în PSD și sporirea veniturilor din contracte cu statul a firmei lui Iulian Herțanu, soțul surorii lui Victor Ponta (aspect care se încadrează în logica succesului exploziv al familiilor politicienilor ajunși în funcții de putere).
În ianuarie 2012, firma cumnatului lui Victor Ponta, în tandem cu Euroconstruct Trading 98 SRL (societatea apropiaților Cotroceniului la acea vreme și a ex-cuplului Udrea-Cocoș) câștiga un contract de 49.160.961 lei cu statul român. Era perioada când Victor Ponta era președintele PSD, cel mai mare partid al României, iar strada cerea “sânge“, adică plecarea Guvernului Boc. N-a curs sânge, ci bani publici, înspre firma cumnatului lui Ponta.
Însă acela n-a fost decât unul din contractele câștigate. În cele 4 luni din anul 2012 care au precedat numirea lui Ponta ca prim-ministru (intervalul 1 ianuarie 2012 – 7 mai 2012), firma Grossmann Engineering Group încheia (singură sau în consorții) contracte în valoare totală de 72.450.000 lei (16 milioane euro).
Brusc și inexplicabil, după data de 7 mai 2012, când Ponta a ajuns premier, deținând controlul robinetului cu zeci de miliarde de lei pentru investiții în modernizarea României, Grossmann, care anterior a prosperat tocmai din contracte pentru modernizarea României, n-a mai câștigat decât firimituri, ajungând să se auto-priveze de o felie uriașă din tortul banului public.
Astfel, în tot restul anului 2012, Grossmann Engineering Group a încheiat cu statul contracte în valoare de numai 148.670 EURO însumate (curs valutar mediu în 2012 de 4,5028 lei/euro), iar în 2013 în valoare de 123.206 de euro însumate (curs valutar mediu de 4,419 lei/euro).
Lista afacerilor cu statul, înainte ca Ponta să devină premier
Pe 20.04.2012, 23.096.145 lei pentru reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare în Târgovişte, câştigat în consorţiu cu SC PROMS CONCEPT GROUP SRL & SC COMPLIS SA, proiect finanțat din fonduri comunitare.
Pe 28.03.2012, 139.000 lei pentru realizarea studiului privind disparităţile intra şi interjudeţene în Regiunea Sud Muntenia, proiect finanțat din fonduri comunitare.Acest contract a fost atribuit cumnatului lui Victor Ponta (pe atunci doar președinte al PSD), de către ADR Sud Muntenia. La acel moment, președinte al ADR Sud Muntenia era Liviu Dragnea. Ulterior, Victor Ponta a ajuns premier, iar Liviu Dragnea vicepremier.
Pe 16.02.2012, 53.956 lei, pentru refacerea zonelor urbane cu deficit major în lucrări de alimentare cu apă potabilă şi canalizare în zona Andronache lot 3 – 11 străzi, sector 2.
Pe 20.01.2012, 49.160.961 lei pentru extinderea reţelei de canalizare în oraşul Comarnic, câştigat în asociere cu SC EURO CONSTRUCT TRADING’98 SRL, proiect finanțat din fonduri comunitare.
Pe 18.11.2011, 374.500 lei servicii pentru managementul proiectului „Dezvoltarea infrastructurii turistice a municipiului Câmpulung prin reabilitarea zonei istorice şi de agrement Complex Parc Kretzulescu“, proiect finanțat din fonduri comunitare.
Pe 03.03.2010, 1.736.939 lei, pentru extinderea reţelei de canalizare în zona N-E a oraşului Pantelimon, proiect finanțat din fonduri comunitare
Pe 26.06.2009, 6.002.760 lei pentru construirea sediului administrativ al administraţiei fluviale a Dunării de Jos RA Galaţi. Contractul a fost atribuit când Ponta era ministru în Guvernul Boc 1.
Pe 18.09.2007, 3.943.085 lei pentru extinderea reţelei de canalizare pentru colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi industriale din zona de vest a localităţii Chitila. Oficial, primarul Chitilei era PNL-ist. În realitate, Ponta e extrem de legat de Chitila, acesta deținând o casă la începutul anilor 2000 în această localitate, ulterior cedată primei soții, Roxana. De asemenea în zona cea mai exclusivistă a Chitilei, pe malul lacului, și-a construit o vilă în stil românesc Robert Cazanciuc, soț al verișoarei lui Ponta, pus ministru al Justiției în Guvernul Ponta. Chitila e locul unde firma Grossmann a încheiat mai multe contracte bănoase de-a lungul timpului, anterior și ulterior ajungerii lui Ponta pe fotoliul de premier. Inclusiv firma de publicitate a familiei Ponta, SC Herțanu Projects SRL, a trimis către Mediafax Biz un comunicat de presă privind unul din proiectele Grossmann din Chitila, deoarece orice proiect pe bani europeni cuprinde și o componentă publicitară.
1.850.600 lei pe 12.04.2011, pentru lucrări suplimentare la obiectivul Complex administrare căi navigabile Giurgiu.
4.689.178 lei pe 15.07.2009, pentru servicii de proiectare, studii de teren şi execuţie de lucrări pentru “Extinderea şi reabilitarea reţelei de alimentare cu apă în oraşul Chitila“, proiect finanțat din fonduri comunitare.
1.250.234 lei pe 03.07.2007, pentru ridicarea sediului primăriei din comuna Hangu (Neamţ).
42.000 lei pe 16.02.2009, servicii de proiectare pentru proiectul de modernizare, dezvoltare şi echipare a ambulatoriului de specialitate la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou“ Suceava.
1.761.604 lei pe 03.02.2009, pentru extindere reţea canalizare pe str. 1864 şi str. aferente + 9 Mai, intr. Eroului, Zorelelor şi prel. Cap.Pipercu comuna Chiajna, judeţul Ilfov.
1.761.604 lei pe 02.02.2009, pentru extindere reţea canalizare pe str. 1864 şi str. aferente + 9 Mai, intr. Eroului, Zorelelor şi prel. Cap.Pipercu comuna Chiajna, judeţul Ilfov.
840.101 lei pe 06.09.2010, pentru reabilitarea zonelor urbane cu deficit major în servicii de alimentare cu apă şi canalizare sector 2 zona Andronache – lot 3 – 11 străzi, în asociere cu Straco Grup SRL.
135.000 lei pe 10.09.2010, pentru servicii de consultanţă în vederea implementării proiectului „Reabilitarea, modernizarea şi echiparea ambulatoriului integrat al Spitalului Judeţean de Ugenţă Călăraşi“, proiect finanțat din fonduri comunitare.
3.498.600 lei pe 05.02.2008, pentru alimentarea cu apă a localităţilor Păhăneşti şi Arsura, din judeţul Vaslui.
862.086 lei pe 06.06.2009, pentru servicii de proiectare pentru obiectivul de investiţii „O clădire de patrimoniu – muzeu pentru mileniul III“, judeţul Suceava.
5.083.528 lei pe 22.09.2008, pentru extinderea reţelei de canalizare ape uzate menajere Cartier Deal (Zona de Nord), localitatea Chitila, judeţul Ilfov.
2.916.119 lei pe 05.09.2007, pentru lucrări de extindere a reţelei de canalizare comuna Chiajna, judeţul Ilfov.
380.000 lei pe 15.02.2010, pentru servicii de elaborare a Strategiei de dezvoltare a judeţului Ialomiţa, perioada 2009-2020, proiect finanțat din fonduri comunitare.
586.680 euro pe 05.09.2007, pentru reabilitare/reconstruire unităţi de învăţământ, județul Vaslui.
Lista acestor contracte se completează cu alte câteva nepublicate în SEAP (unele încheiate anterior anului 2007 (când s-a implementat e-licitaţii).
Lista afacerilor cu statul, „în picaj abrupt“ ulterior înscăunării lui Ponta
197.000 lei, în septembrie 2012 – Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia – Studiu privind evaluarea potențialului de dezvoltare din zona dunăreană a regiunii Sud Muntenia, proiect finanțat din fonduri comunitare. ADR Sud Muntenia a fost condusă de-a lungul anilor de o mulțime de somități PSD, dintre care îi enumărăm doar pe apropiații premierului: Constantin Nicolescu, Mircea Cosma și Liviu Dragnea.
298.000 lei, în august 2012 – Primăria Turnu Măgurele – servicii de consultanță privind managementul proiectului „Developing Road Infrastructure for a Valuable Economy – Turnu Măgurele – Nikopole cross-border road“. Contractul a fost atribuit singurului ofertant în mandatul primarului PSD Nicolae Mohanu, la câteva luni după aceasta, primarul fiind propulsat senator PSD.
174.450 lei, în 2012, Mangalia – prestare servicii consultanță în management în vederea implementării proiectului și consultanță în organizarea procedurilor de achiziții publice în cadrul proiectului „Callatis Nautical Club“. Primarul Mangaliei, Cristian Radu, oficial este independent, dar a fost susținut în alegerile din 2012 de USL, candidatul PSD chiar retrăgându-se din cursă pentru a-i crea culoar lui Cristian Radu.
219.450 lei, în 2013, Chitila – consultanță în domeniul managementului proiectului finanțat va consta în realizarea de activități manageriale necesare atingerii obiectivelor propuse și implementării cu succes a proiectului „Regenerarea infrastructurii rutiere și edilitare în orașul Chitila“.
325.000 lei, în 2013, Bechet – consultanță în domeniul managementului proiectului pentru implementarea „Road to the Danube – Road infrastructure development in the cross-border area Bechet – Oryahovo, premise for a higher level of mobility between Romania and Bulgaria“. Primăria Bechet e condusă de PSD-istul Gheorghe Ionele.
ADR Muntenia Sud a reziliat contractul cu cumnatul lui Victor Ponta
Uimitor, din ședința din 18 aprilie 2013 a Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, aflăm că Grossmann nu și-a făcut treaba și cele două contracte cu ADR au fost reziliate pe motive de incapacitate a Grossmann de a respecta contractul. Între contractele reziliate s-a aflat și contractul încheiat în mandatul lui Liviu Dragnea de președinte al ADR cu firma cumnatului lui Ponta, cu o lună înainte ca Ponta să ajungă premier și Dragnea – vicepremier.
E de-a dreptul uimitor cum premierul Ponta n-a intervenit ca să-și „favorizeze“ cumnatul, deși îi era atât de simplu să o facă printr-un dialog informal cu mâna sa dreaptă, vicepremierul Liviu Dragnea, care, deși nu mai era la momentul rezilierii președinte al ADR Muntenia Sud, avea oameni apropiați la conducere. Mai mult, premierul României, ulterior rezilierii de către Agenție a contractelor cumnatului, a mers în vizită la ADR Sud Muntenia, netrădând semne că ar avea vreun resentiment.
Dată fiind evoluția ulterioară a evenimentelor, când cumnatul lui Ponta a fost arestat pentru fraudă cu fonduri europene (cu ajutorul prietenilor lui Victor Ponta, Sebastian Ghiță și Mircea Cosma) pentru a nu se „lega la cap“ cu verificări și pe alte contracte cu fonduri europene, scenariul cel mai probabil e că a preferat „rezilierea“ contractelor, fie și pe un motiv rușinos ca „incapacitate“, înainte ca procurorii să bată la ușă.
Vasile Blaga, un Victor Ponta mai bătrân
Comportamentul atipic al firmei cumnatului lui Ponta s-a mai consemnat în politica românească doar la un singur personaj cu calibrul de președinte de partid politic. E vorba de Vasile Blaga, liderul PDL, al cărui ginere, stomatologul Ionuț Rudeanu, a câștigat, prin firma sa de pază Axis Security, contracte de pază cu statul fix în mandatul lui Blaga la Ministerul de Interne (avizele Ministerului de Interne sunt esențiale pentru funcționarea firmelor de pază). Conform unei anchete a HotNews și Kamikaze, în 27 noiembrie 2009, Axis obținea de la Poliţia Română licenţa de funcţionare, iar pe 31 decembrie (sărbătoare legală) harnicii angajați ai CNADR
lansau anunţul licitaţiei pentru „servicii de asigurare pază, securitate şi protecţie pentru obiectivele din cadrul DRDP Timişoara“, contractul în valoare de 2.518.675 lei, câștigat de firma ginerelui lui Blaga. La data de 14 aprilie 2012, în guvernarea Ungureanu, Axis, în tandem cu alte două firme, primea un contract de 36 milioane lei de la CNH Petroşani.
Ulterior vâlvei din presa vremii, Blaga i-a cerut soțului fiicei sale să renunțe la bani, pentru a nu-i păta imaginea politică: „Nu ştiam despre afacerile ginerelui meu. (…) Dar i-am zis că atât timp cât am eu o funcţie publică, să nu mai participe la o astfel de licitaţie, pentru că este interpretabilă… I-am spus să se retragă din contractul ăsta imediat ce am aflat… Faptul că are activitate privată nu mă deranjează, dimpotrivă. Nu îmi doresc să lucreze la stat. Nu mă deranjează“. Ulterior, într-un interviu acordat în 2014 Revistei 22, Blaga a fost și mai virulent: „Ginerii nu ţi-i alegi. I-am spus-o foarte clar, mai ales după ultima ispravă, cea cu Timişoara, de acum trei săptămâni, când a luat un contract de 200.000 lei pentru pază sau nu ştiu ce: nu mai are ce căuta în casa mea. Mai mult n-am ce să fac. E căsătorit cu fiica mea, am un nepot foarte reuşit, eu nu pot să mă duc mai departe. Ştiu că e foarte greu ca lumea să mă creadă, asta i-am şi spus-o între patru ochi: poţi să-ţi dai seama că nimeni nu crede că dacă
n-ai fi ginerele meu ai lua contractele respective? Ar putea sta în banca lui, că are destul de lucru“. O vreme ginerele lui Blaga s-a conformat, dar până la urmă magnetismul banilor a fost mai puternic, a devenit mușteriul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (în Guvernarea Ponta), al Primăriei Sectorului 3 (în mandatul lui Robert Negoiță, de la PSD) și Societății Naţionale de Închideri de Mine Valea Jiului SA (fieful politic al lui Victor Ponta, deputat de Gorj, tot în guvernarea PSD).
După arestarea lui Ionuț Rudeanu au apărut informații că, de fapt, mesajul politicianului Vasile Blaga pentru public, în care-și muștruluia zdravăn ginerele, diferă de acțiunile lui Vasile Blaga în privat. În 2011, Vasile Blaga i-ar fi cerut șefului Nei Guard SRL, Mihai Neicu, să-i ajute ginerele să câștige licitații. Iată ce a declarat șeful NEI că i-ar fi cerut Blaga la sediul PDL: „În perioada septembrie 2010 – primăvara anului 2011, am fost solicitat de numitul Blaga Vasile la o discuţie în sediul Partidului Democrat, din municipiul Bucureşti, Aleea Modrogan. Cu ocazia discuţiei, acesta mi-a solicitat să-l ajut pe ginerele său, numitul Rudeanu Ionuţ, care îşi înfiinţase societatea de pază şi protecţie Axis Corporate Security, să obţină contracte de pază cu instituţii de stat şi companii private şi să îl ajut în managementul acestei societăţi“.
După Ionuț Rudeanu, care a dat dovadă de sacrificiu de sine (o perioadă), pentru a salva onoarea politică a socrului său Vasile Blaga, urmează cazul lui Iulian Herțanu, care, fără ca măcar Victor Ponta
să-i fi cerut public să o lase mai moale cu contractele cu statul, a renunțat la propria bunăstare (fără să avem elemente publice asupra motivelor din culise), fix când cumnatul său deținea, prin funcția de prim-ministru, controlul total al resurselor de investiții ale României. Nu știm resorturile care l-au mânat pe cumnatul lui Victor Ponta să-și diminueze contractele cu statul de la peste 70 milioane lei în primele 4 luni din 2012 la doar 544.000 lei în 2013.
Comportamentul atipic al cumnatului lui Ponta diferă chiar de al lui Ponta însuși, care în trecut nu s-a sfiit să câștige bani frumoși atât din consultanța juridică oferită complexurilor energetice din Oltenia (via Dan Șova), fie să primească în mod imoral „bani de chirie“ de la Parlament doar fiindcă în buletinul său scria că domiciliul lui e în Gorj, deși avea apartament în București, ori să primească sponsorizări pentru hobby-ul său de la firme deținute de persoane abonate la contracte cu statul.
În realitate, faptul că familiile politicienilor de top sacrifică benevol milioane de euro din afacerile lor private (cu statul) pentru liniștea celor dragi, ajunși pe cele mai înalte fotolii în statul român, unde au salarii de 1.500 euro/lună, nu trebuie interpretat decât ca o încercare de estompare a „daunelor de imagine“ și ca o încercare de „salvare“ a ce mai poate fi salvat. Din păcate pentru ginerele lui Vasile Blaga și pentru cumnatul lui Victor Ponta, nu s-a mai putut salva nimic, cei doi fiind inculpați în dosare de corupție, după ce s-a dovedit că, de fapt, contractele lor cu statul nu au la bază merite reale, ci sunt doar beneficiarele favoritismului politic și, mai grav, ascund în spate acte de corupție.
Ascensiunea unui premier al României: Episodul I (text integral)
Episodul II: Victor Ponta, acționar la o echipă de fotbal cu acționariat controversat
Episodul III : Victor Ponta a lucrat ca avocat pentru familia Udrea-Cocoș
Episodul IV: Victor Ponta a obținut bani nemeritați „doar cu buletinul“
