In cautarea unor solutii pentru imbogatirea
ofertei repertoriale, Teatrul "Nottara" a optat
pentru un spectacol in care personalitati ale teatrului,
ce sunt si profesori la Universitatea "Hyperion",
au intins o mana cu generozitate absolventilor Facultatii de teatru pentru alcatuirea distributiei la "Batranul" de Maxim Gorki. Rezultatul este insa, discutabil.
Un nou argument pentru criza regiei ce afecteaza viata teatrala, ramane si initiativa multor actori de a monta spectacole ca regizori. Catrinel Dumitrescu este insa, un caz special. Fiind profesoara la "Hyperion" alaturi de Emil Hossu, propune Teatrului "Nottara" unde este actrita, un proiect cu "Batranul" de Maxim Gorki, a carui regie se fereste sa o semneze fatis. Scopul principal al proiectului este unul pedagogic, demn de toata admiratia, acela de a oferi absolventilor sai prilejul confruntarii cu publicul intr-un teatru stimat fiind distribuiti in piesa lui Gorki. Distributia reuneste cinci actori ai Teatrului "Nottara" si doisprezece absolventi de la "Hyperion" din diferite generatii. si printre angajatii teatrului distribuiti se afla tot un absolvent de la "Hyperion", Gabriel Rauta.
Pentru a-si pune mai bine in evidenta studentii, Catrinel Dumitrescu incearca o adaptare dupa "Batranul" de Maxim Gorki, o piesa mai putin cunoscuta a scriitorului rus considerat candva, "fondatorul realismului socialist" in literatura. Adaptarea se straduieste a acorda mai multa atentie unor personaje secundare devenite un "personaj colectiv" original: Clesciov (I. Marinescu Turla), Ana (Cristina Paun), Marka (Raluca Juganaru), Paraska (Oana Barbuceanu), Akulina (Veronica Lazarovici), Evsei (Catalin Coman) si Buli (George Ivu). Sunt tineri saraci, isi cauta iubirea si privesc peste gard la ce se intampla in familia bogatasului Mastacov. Pana sa se intre in precizarea conflictului dintre Mastacov si Batranul care vine de la ocna sa-i aminteasca de trecutul lor comun, trece mult timp, pentru ca spectacolul nu are un ritm sustinut. Tinerilor le revine un lung prolog musical in care se harjonesc si amintesc ca ne aflam int-o lume cu saraci si bogati, dominata de nepasare, lipsita de simtul raspunderii, ahtiata dupa bani. Tinerii absolventi distribuiti manifesta dezinvoltura, interpreteaza cu pricepere cantecelele cu talc, remarcabil fiind I. Marinescu Turla, caruia i se datoreaza si muzica. Tinerii acestui personaj colectiv sunt aparitii placute intr-un exercitiu pedagogic conceput de profesoara lor Catrinel Dumitrescu.
Greul spectacolului cade pe umerii personajelor ce creeaza conflictul imaginat de Maxim Gorki, si aici se simte nepriceperea regizorala de a le descifra in profunzime, de a exploata relatiile dintre ele. Chiar daca in unele momente sporadice actorii dau credibilitate conflictului, in ansamblu, spectacolul degaja prin personajele centrale o senzatie de teatru vetust, vechi. Se tipa replicile, stridenta vocala marcheaza o continua agitatie in scena, galagia fara rost domina cele doua ceasuri si douazeci si cinci de minute ale reprezentatiei.
Profesoara Catrinel Dumitrescu, in roluri importante mai distribuie cativa din fostii sai studenti. O greseala de distributie este acordarea rolului Sofiei, femeie frivola, curtata de barbati, smechera, tinerei absolvente, Teodora Stanciu. Pentru aceasta Sofia este numai o femeie isterica, iar glasul sau strident duce la o caricaturizare penibila a personajului. Pavel (Bogdan Corsatea), fiul lui Mastacov si Iacov (Ionut Anghel), cel al lui Haritonov, cel venit
sa-l capatuiasca prin mariajul cu Tatiana, fiica bogatasului, sunt partituri consistente. Cei doi tineri distribuiti le interpreteaza insa, cu superficialitate.
Bogdan Corsatea, e drept, se fereste de exagerari in expresie, dar Ionut Anghel isi caricaturizeaza fortat personajul. Pe calea exagerarilor se plaseaza si interpretarea lui Stepanici de Catalin Panaite. In 2004, Catalin Panaite se remarca in spectacolul de absolvire de la "Hyperion", "Cum e dincolo… de mare?", prin firesc, spontaneitate, disparute, acum, in "Batranul". In acelasi spectacol din 2004, o prezenta deosebita era si Mihaela Subtirica pe care o putem aprecia si acum, in Marina. Este o actrita speciala, maleabila in creionarea expresiva a partiturilor in care e distribuita. si Gabriel Rauta era remarcat in "Cum e dincolo… de mare?", in "Batranul" este bogatasul Mastacov cel cu un trecut dubios. Interpretarea sa se rezuma la jumatati de masura, personajul fiind lipsit de consistenta dramatica data de Gorki. Raluca Gheorghiu in nazuroasa Tatiana si Anca Bejenaru in apriga doica Zaharovna, actrite apreciate ale Teatrului "Nottara", chiar daca uneori cad in plasa agitatiei fara rost dictate de regie, reusesc un desen convingator al personajelor. Unui actor de marca al teatrului, Emil Hossu ii revine rolul Batranului, caruia ii impune un patetism misterios. Actorul s-a ferit parca sa amplifice nuantat importanta venirii Batranului la Mastacov. Cu mult haz, uneori fortand chiar nota comica a situatiilor, il prezinta Constantin Cotimanis pe avarul si lasul Haritonov. Marea surpriza a spectacolului, este decorul care cu pricepere delimiteaza spatiile de joc, da atmosfera locului actiunii, fiind realizat de… Constantin Cotimanis. Iata ca actorii se apuca nu numai de regie, ci si de scenografie! Costumele Mihaelei Petre au o linie facila, nu sprijina caracterizarea personajelor.
"Batranul" ramane un spectacol pornit cu intentia buna de a reuni mai multe generatii de actori, dar ii lipseste coordonarea regizorala ce afecteaza interpretarea, o impinge spre superficialitate.
