Abia instalata impreuna cu sotul ei la Casa Alba, Michelle Obama a vrut sa dea cateva exemple care sa imprime propriul stil: nu risipei, mai bine te arati a doua oara cu aceeasi rochie sau in acelasi taior decat sa umfli lista cheltuielilor de reprezentare. Iar familia Obama a trecut si la gradinarit pe o parcela din spatele proprietatii, unde au fost semanate legume "bio". Minunat era daca la aniversarea presedintelui (48 de ani impliniti cu doua zile in urma) se puteau servi la masa spanac, conopida sau chiar fragi din gradina prezidentiala paradiziaca. Dar recolta e compromisa, specialistii si-au dat seama prea tarziu ca solul era suprasaturat cu produse chimice care intretinusera pana atunci gazonul.
Uneori realitatea devine un adevarat infern pentru cele mai nobile intentii. Incepe sa o constate, tot mai mult, insusi presedintele, care abia acum da de greu si se afla dinaintea primelor sale limite. Echipa lui a lansat un ambitios proiect de securitate sociala. In principiu, ar urma sa beneficieze de asigurari de sanatate si cele 47 milioane de americani care nu le-au avut niciodata, la care nici nu pot spera, din cauza saraciei. Reorganizarea sistemului de asigurari medicale era poate cea mai mare promisiune a candidatului prezidential Obama. Vom sti pana spre sfarsitul anului daca reuseste. Deja tot felul de amendamente, cerute nu doar de opozitia republicana, dar si de parlamentari din propria tabara, risca sa goleasca de continut ambitioasa reforma. Multi recurg la principii sforaitoare: de ce sa decida statul ce medicamente trebuie sa iau sau cum sa-mi asigur ingrijirile medicale?
Ei uita sa spuna ca au fost sustinuti in propriile campanii electorale locale fie de laboratoare farmaceutice, fie de societati private de asigurare. Nici unele nu ar vedea cu ochi buni generalizarea unei asigurari bazice la intreaga populatie, cum e cazul in mai toate tarile Europei Occidentale. Iar cum alegerile pentru posturile parlamentare se apropie din nou, alesii vor avea nevoie de noi fonduri ca sa-si mentina scaunele. Deci, diversele "lobby" de interese vor continua sa functioneze pe fata, mentinand acelasi paradox. Anume, ca Statele Unite au cele mai mari cheltuieli de sanatate, dar speranta de viata e doar pe locul 24 la nivel mondial.
Nu e prima data cand triunghiul masonic de pe dolar mai mult blocheaza mecanismele ce asigura functionarea acestei batrane si respectabile democratii. Obama ar fi vrut sa introduca noi principii si sa propulseze criterii de viata sociala ceva mai echitabile, profitand de greutatile crizei. S-ar parea insa ca vechiul sistem e mai puternic decat el. Iata, de exemplu: dupa ce noua dintre cele mai mari banci americane, care totalizau 80 miliarde de dolari de pierderi anul trecut, au fost salvate doar de cele 175 de miliarde pompate de noua administratie, tot ele nu au ezitat sa verse 33 de miliarde in bonificatii si prime pentru angajatii cei mai performanti din propriul sistem. De multe ori e vorba de aceiasi traderi sau sefi de departamente care au contribuit deja la declansarea crizei financiare. Or, banii vin tot de la contribuabilii pe care ii loveste criza. Degeaba pledeaza Obama pentru o "schimbare de atitudine" sau chiar denunta nerusinarea bancilor.
Ele nu se sinchisesc; vor continua sa-i plateasca scump pe cei mai abili speculatori. Altfel, ei ar trece rapid la bancile concurente. E un santaj permanent exercitat de vechiul sistem, care se revendica din performanta, nu de la principii morale. Va avea Obama puterea sa promoveze o noua filosofie care sa puna capat practicilor capitalismului hraparet? Probabil ca nu. Un inspector insarcinat cu supravegherea programului Tarp, care acorda ajutoare, a calculat ca noua administratie le-a acordat bancilor, intreprinderilor industriale sau, pur si simplu, unor familii suma astronomica de 23.700 miliarde de dolari. Adica de opt ori bugetul Statelor Unite. Un fel de a spune ca statul insusi functioneaza pe credit si pe risc, ca o banala banca, ipotecand viitorul generatiilor viitoare si speculand in prezent.
Preocupat sa inverseze cat mai repede tendinta crizei din economie, Obama a lasat marile elanuri in discursurile sale de orientare. si in viata de zi cu zi a inceput sa gestioneze afacerile politice curente in loc sa guverneze. Administratori si contabili aveam cu duiumul prin cancelariile statale europene. Obama ar trebui sa incerce sa scape el insusi din cercul econoniei, spre orizontul larg care a facut din alegerea lui un moment exceptional de speranta.
