» Sistemele de interceptare a rachetelor vor deveni operationale din anul 2015, in cazul in care negocierile si ratificarea acordurilor bilaterale in Parlament vor decurge fara probleme.
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) a aprobat ieri instalarea de interceptoare antiracheta pe teritoriul Romaniei incepand cu anul 2015, acceptand propunerea presedintelui american, Barack Obama, care a invitat Bucurestiul sa participe la formula revizuita a scutului american antibalistic.
"Decizia pe care am luat-o astazi este extrem de importanta in consolidarea parteneriatului cu Statele Unite, dar cel mai important lucru pe care l-am facut astazi, la capatul unei perioade indelungate de discutii cu partenerul american, este acela ca aceasta decizie si operationalizarea sistemelor cresc foarte mult nivelul de securitate al Romaniei. Este cel mai mare castig pe care il avem", a declarat presedintele Traian Basescu dupa sedinta CSAT, amintind totodata ca vechea varianta a scutului, promovata de administratia George W. Bush, nu acoperea in totalitate teritoriul Romaniei.
Asa cum a precizat seful statului, invitatia oficiala a fost adusa la Bucuresti de subsecretarul de stat american pentru controlul armamentelor, Ellen Tauscher, cu care presedintele a avut o intrevedere in cursul diminetii de ieri. Dupa aprobarea acordata de CSAT, cele doua parti vor demara negocieri pentru incheierea acordurilor necesare – acorduri ce vor trebui ratificate de Parlament.
Presedintele Basescu a tinut sa sublinieze – "in mod categoric" – ca instalatiile antiracheta nu vor fi indreptate impotriva Rusiei. Premierul Boc a spus ca scutul va acorda garantii de securitate maxima pentru Romania, "in contextul in care vechiul amplasament al scutului antiracheta din Polonia nu acoperea in intregime teritoriul Romaniei, ci viza doar o zona din partea de vest a tarii, si nu intreg teritoriul national". Premierul a mai precizat ca, in mod concret, statul roman va pune la dispozitie o locatie, in timp ce alte cheltuieli suplimentare "se negociaza".
Presedintele Senatului, Mircea Geoana, a declarat ca "ne aflam in fata uneia dintre cele mai importante decizii de securitate nationala pe care Romania le-a avut": "Am vorbit cu presedintele Basescu la telefon, m-a sunat in timpul sedintei Consiliului National, m-a informat despre intentia ca CSAT sa abordeze acest subiect". El a spus ca Parlamentul se poate considera sesizat cu privire la deschiderea acestei discutii, dat fiind ca hotararea CSAT trebuie ratificata de catre Legislativ. Mircea Geoana a spus ca se asteapta ca Presedintia, CSAT si ministerele de resort sa prezinte "detaliile, evaluarile, consecintele, costurile, avantajele si dezavantajele", deoarece "sunt si riscuri". "In clipa in care adapostesti pe teritoriul national, te expui si la riscuri explicite din partea celor impotriva carora se creeaza un astfel de scut", a explicat Mircea Geoana. Fostul ministru PSD al Apararii Ioan Mircea Pascu a exprimat alte tipuri de dubii.
El a declarat pentru RFI ca, cel mai probabil, Rusia va obiecta la decizia Romaniei privind instalarea unor elemente ale scutului american pe teritoriul sau. "Singura chestiune este ca noi nu avem enclave rusesti pe teritoriul nostru, cum se intampla in zona respectiva cu Kaliningradul", a minimalizat el totusi posibilele contraargumente ale Rusiei. Ion Iliescu a evitat sa se pronunte detaliat asupra subiectului. "Eu m-as opune, dar…", fara sa mai termine fraza.
Actualul vicepresedinte al Senatului – fost ministru de Externe –, Teodor Melescanu (PNL), s-a declarat insa ferm convins ca acordul cu Statele Unite in aceasta privinta "va trece fara probleme in Parlament", ca "apararea antiracheta a teritoriului este una dintre prioritatile Romaniei" si ca "noul program al SUA, mult mai flexibil, raspunde necesitatilor de aparare". La randul sau, Cristian Diaconescu a declarat ca decizia CSAT era obligatorie, in conditiile in care se primise o solicitare din partea Washingtonului.
Diaconescu a adaugat insa ca este nevoie de "un dialog politico-diplomatic cu cei care au nelamuriri, pentru a releva participarea Romaniei la lupta impotriva riscului global, cum este terorismul". "Este absolut necesar de clarificat faptul ca acest proiect nu vizeaza interesele de securitate ale nimanui si nu are caracter ofensiv", a facut el aluzie in mod evident la susceptibilitatea Rusiei.
NYT: Rusia nu este surprinsa ca Romania intra sub scutul american
Anuntul Romaniei privind gzduirea unor elemente ale scutului american antiracheta nu reprezinta o surpriza totala pentru liderii rusi, aceasta fiind "una dintre optiunile avute in vedere", a declarat Dmitri Trenin, directorul Centrului Carnegie din Moscova, scrie New York Times intr-un articol despre acceptul Romaniei de a intra sub scutul american.
Potrivit lui Trenin, aceste elemente vor fi amplasate la o distanta mare de granita cu Rusia si, spre deosebire de locatia propusa in Polonia, ele nu vor permite interceptorilor sa opreasca o racheta ruseasca indreptata spre Statele Unite, pe deasupra Oceanului Arctic, posibilitate care provocase ingrijorarea Moscovei.
"Bineinteles, cei interesati sa sugereze ca un astfel de sistem reprezinta o amenintare ar putea folosi acest anunt ca un argument in favoarea lor, dar nu cred ca guvernul este interesat sa joace aceasta carte", a adaugat Trenin.
Liderii rusi se plang in continuare ca sistemul antiracheta ar putea dauna balantei de putere create dupa Razboiul Rece. Premierul rus Vladimir Putin declarase in decembrie ca proiectul american era principalul obstacol in calea negocierilor privind inlocuirea tratatului de neproliferare nucleara, START.
Pe de alta parte, directorul adjunct al Institutului de Analiza Militara si Politica din Moscova, Aleksandr A. Khramchikhin a declarat, pentru publicatia online gzt.ru, ca Rusia sugerase de ceva vreme ca Romania sau Bulgaria sunt o alternativa mai probabila decat Polonia sau Cehia, incheie New York Times.
» Rusia nu a fost invitata oficial
Statele Unite nu au invitat in mod oficial Federatia Rusa sa participe la noul scut antiracheta, insa oficiali americani de la cel mai inalt nivel au lansat propuneri concrete pentru includerea Rusiei in proiectul scutului balistic global, menit sa contracareze amenintari din partea Iranului si a Coreii de Nord. Ambasadorul american la Moscova, John Beyrle, a dezvaluit pe 20 ianuarie, pentru postul de radio rusesc Eho Moskvi, ca expertii Moscovei si cei ai Washingtonului au avut pana in prezent doua runde de negocieri pe aceasta tema, in paralel cu tratativele aflate in desfasurare privind reducerea arsenalelor strategice.
Cateva zile mai tarziu, in cadrul unei vizite la Paris, secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, a declarat ca securitatea asigurata Europei de apararea antiracheta "se poate extinde si la Rusia, daca Rusia decide sa coopereze" in acest domeniu. Anul trecut, in octombrie, secretarul american al Apararii, Robert Gates, subliniase ca noul scut antiracheta ar fi mai eficient daca ar include un radar din sudul Federatiei Ruse.
Cititi si:
Expert rus: Acceptul Romaniei de a gazdui interceptoare americane trebuie tratat cu calm
Presa internationala: Instalarea de interceptori in Romania va reduce obiectiile ruse
Atanasiu: Scutul antiracheta va prelungi perioada foarte rece a relatiilor dintre Romania si Rusia
