Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) discută, marți, confirmarea redeschiderii urmăririi penale față de Traian Băsescu și Vasile Blaga, în dosarul răpirii jurnaliștilor români în Irak.
Plângerea a fost făcută de Corneliu Vadim Tudor la Secția de Urmărire Penală și Criminalistică de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Șefa secției, Camelia Sutiman, a decis începerea urmăririi penale.
A fost primul dosar redeschis pe numele lui Traian Băsescu. Surse judiciare spun că redeschiderea ar fi fost impusă de procurorul general Tiberiu Nițu. Acesta NU ne-a răspuns la telefon pentru a confirma informația.
Redeschiderea dosarului trebuia confirmată în trei zile de o instanță de judecată. Surse judiciare spun că, prima dată, Sutiman ar fi trimis dosarul pentru confirmarea redeschiderii la Judecătoria Sector 5. Instanța, constatând calitatea de parlamentar a lui Vasile Blaga, a trimis dosarul la Înalta Curte, competentă să judece dosare cu parlamentari.
Cererea Parchetului se judecă în Camera de Consiliu, fără citarea părților, spun specialiștii, cu toate că CCR a decis că este neconstituțional ca astfel de plângeri să fie judecate fără citarea părților. Însă, cum CCR nu și-a motivat decizia și nici nu a publicat-o în Monitorul Oficial, nu poate fi aplicată (a se vedea cazul Rarinca). În concluzie, judecătorul de la ICCJ trebuie să dea o decizie, care este definitivă.
O decizie a CCR se aplică numai după publicarea în Monitorul Oficial, la data prevăzută în dispozitivul deciziei.
În martie 2005, jurnaliştii Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian au fost răpiţi la Bagdad.
În 2012, Corneliu Vadim Tudor depunea o plângere penală în care i-a acuzat pe Traian Băsescu și pe președintele PDL de la acea vreme, Vasile Blaga, că şi-au însuşit o parte din răscumpărarea plătită de statul român pentru eliberarea celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak în anul 2005.
Corneliu Vadim Tudor şi-a motivat plângerea prin afirmaţiile făcute de fostul procuror Ciprian Nastasiu, într-o carte. Suma despre care se vorbeşte este de aproape 4 milioane de dolari.
În 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reţinut şi, deşi Preşedinţia anunţa atunci că este acuzat de implicare în răpirea celor trei jurnalişti, el a fost arestat preventiv pentru infracţiuni economice, într-un alt dosar. Ulterior, în iunie 2005, preşedintele de atunci Traian Băsescu spunea că Omar Hayssam voia să iasă din România şi că îşi transferase averea pe numele lui Mohammad Munaf, al soţiei acestuia şi al doctorului Mohamad Yassin, care a plecat la Bagdad în 29 aprilie, pentru a contacta autorităţile irakiene.
La aproape un an şi o lună de la plasarea lui în arest, instanţa a acceptat să îl elibereze pe Hayssam, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse şi arestarea sirianului. Eliberarea a fost cerută pe motiv că starea de sănătate a lui Hayssam s-a degradat, după operaţia pentru cancer la colon. Hayssam a fost operat în 17 ianuarie 2006, la Spitalul Penitenciar Rahova.
În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcţii a şefilor SRI, SIE şi DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga şi Virgil Ardelean, dar şi a procurorului general al României Ilie Botoş, în 20 iulie 2006.
În 31 mai 2007, Omar Hayssam declara, într-un interviu prin telefon la o emisiune de la Antena 3, că la cererea doctorului Yassin s-a întâlnit cu preşedintele Traian Băsescu, după ce, în seara de 28 martie 2005, prietena jurnalistei Marie Jeane Ion l-a anunţat despre răpirea de la Bagdad. El preciza că Yassin s-a prezentat, în seara de 28 martie 2005, la biroul său, împreuă cu soţia, iar în aceeaşi zi l-a condus la aeroport pe acesta, care s-a deplasat în Irak pentru a participa la negocierile pentru eliberarea jurnaliştilor.
Omar Hayssam execută 23 de ani şi patru luni de închisoare, în urma contopirii pedepselor primite în dosarele „Volvo”, „Foresta Nehoiu” şi cel al răpirii celor trei jurnalişti, potrivit unei decizi luate în 27 martie, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Omar Hayssam execută pedepsele din iulie 2013, când a fost adus în ţară, după şapte ani de la fuga sa din România.
