UE a renunţat la stricteţe: băncile vor fi recapitalizate, iar Grecia îşi ia tranşa la timp
Criza finanţelor publice europene s-a dezamorsat din nou, pentru moment, după ce miniştri de finanţe din UE au anunţat că vor propune ca următoarea tranşă de împrumut pentru Grecia să fie eliberată. Grecia depinde, pe termen scurt, de bunăvoinţa Germaniei şi Franţei pentru a-şi putea plăti obligaţiile la timp. Pe termen lung, singura salvare pentru ţara a cărei datorie se apropie deja de 160% din PIB este o ştergere substanţială de datorii din partea creditorilor.
Majoritatea băncilor au fost de acord deja să renunţe la 21% din bani în cadrul programului de restructurare, însă oficialii europeni s-au răzgândit şi cer ca reducerea să fie mai mare, pentru că „din iulie până acum condiţiile s-au schimbat”. Grecia primeşte în tranşe un pachet de salvare de 110 miliarde de euro, după ce un pachet similar s-a epuizat.
Cât de mult cheltuieşte Grecia
Grecia a avut anul trecut venituri bugetare egale cu 38% din PIB, cifră sub media UE dar mai mare, de exemplu, decât în România (33% venituri, 39,5% cheltuieli). În schimb, cheltuielile Greciei au fost foarte apropiate de media UE – 47,5%, chiar şi după luarea primelor măsuri de austeritate. Rezultă un deficit de 9,5%, mai mic decât recordul de 15% din 2009, totuşi imposibil de susţinut. Guvernul a încercat să îl îngusteze şi mai mult, prin creşteri de taxe şi reduceri de cheltuieli, însă a anunţat deja că îşi va rata ţinta de anul acesta şi va încheia, probabil, în jurul a 8,5%.
De ce contează cifra deficitului
După pensii şi ajutoare sociale, cea mai mare cheltuială a bugetului Greciei este cea cu plata dobânzilor, care înghit anual câte 7% din PIB. Asta înseamnă că deficitul primar al ţării, cel fără dobânzi, este de numai 1,5%. Dacă Grecia ar declara încetarea plăţilor către creditori, nu s-ar mai putea împrumuta, lucru care ar duce deficitul la zero şi ar forţa statul să taie cheltuieli de încă 1,5% din PIB. Pentru o ţară care deja a luat măsuri care au dus la violenţe de stradă, efortul pare imposibil.
Şi totuşi, nu e imposibil
Următoarea cea mai mare cheltuială a bugetului elen este cu apărarea. Bugetul armatei oscilează în jur de 5% din PIB, faţă de 1% cât cheltuie majoritatea ţărilor NATO de aceeaşi talie. Practic, această diferenţă a fost cea care a dus datoria publică a ţării la niveluri extravagante, adăugând la datoria publică un PIB întreg în ultimii 30 de ani. Justificarea pentru cheltuieli o reprezintă tensiunile în relaţia cu Turcia, iar un eventual „dividend de pace” ar rezolva multe probleme în bugetele ambelor ţări.
Însă actuala poziţionare a Turciei menţine Grecia precaută. Deşi ţara e în pragul falimentului, bugetul pentru apărare a fost redus abia în cadrul programului de austeritate de anul acesta şi cu echivalentul a numai 0,5% din PIB.
Dar de ce ar face-o?
Grecia încă îşi permite să temporizeze măsurile de austeritate şi lichidările de active publice, conştientă că problema din propriul buget este în egală măsură o problemă în bilanţul băncilor europene, mai ales a celor germane şi franceze. Oficialii UE au acceptat în sfârşit să recapitalizeze preventiv băncile, după ce cu doar o săptămână în urmă reacţionau nervos la o sugestie în acest sens a trezorierului SUA Tim Geithner. Măsura a fost confirmată de Banca Centrală Europeană ieri, la sfârşitul ultimei şedinţe de politică monetară condusă de actualul preşedinte, Jean Claude Trichet. „Cine s-ar fi gândit la începutul anului că Trichet va fi nevoit să se joace încă odată de-a pompierul chiar la ultima lui şedinţă? În loc să-şi sărbătorească moştenirea, marcată de stabilitatea preţurilor şi de salvarea zonei euro după prăbuşirea Lehman Brothers în 2008, Trichet se regăseşte din nou în poziţia de salvator al politicienilor şi al băncilor”, comentează Carsten Brzeski, senior economist la ING Group Bruxelles, citat de Bloomberg.
Funcţia de guvernator al BCE va fi preluată, de la 1 noiembrie, de italianul Mario Draghi.
