Anastasia şi Tatiana, două fetiţe în vârstă de 7 ani, trăiesc pas cu pas aceeaşi viaţă. Se spală pe dinţi împreună, în acelaşi timp. Se îmbracă simultan şi sunt nevoite să se ajute una pe cealaltă.
Îşi fac temele împreună, se trezesc şi adorm împreună. Şi nu pentru că se înţeleg atât de bine încât nu pot trăi una fără cealaltă. Cele două surori sunt gemene siameze şi viaţa le-a obligat să trăiască astfel.
Cu toate acestea, Ana si Tati, cum le alintă părinţii lor, Alin şi Claudia Dogaru, doi români stabiliţi în SUA, nu s-au privit niciodată în ochi. Fetiţele sunt unite în zona capului. Practic, calota Tatianei este lipită de ceafa Anastasiei. „Viaţa lor împreună nu e uşoară”, mărturiseşte Claudia Dogaru, mama fetelor, a căror poveste a apărut în presa americană şi preluată de Daily Mail.
La fiecare pas pe care îl face Anastasia, Tatiana e nevoită să-şi urmeze sora. De multe ori, oscilează practic, în jurul ei.
Mama fetelor povesteşte că cea mai frumoasă zi din viaţa familiei lor a fost aceea când Anastasi şi Tatiana au făcut împreună primii paşi. S-a întâmplat pe când cele două împliniseră 20 de luni. Până atunci, Anastasia îşi trăgea sora după ea într-un coş, confecţionat de medici.
„Cu greu pot descrie bucuria pe care am simţit-o în acel moment. Pur şi simplu s-au ridicat amândouă şi au mers”, a continuat Claudia, care a aflat că va avea gemene siameze în 2003, la o ecografie. Era deja însărcinată în patru luni, iar ea şi soţul ei, Alin, se mutaseră de ceva timp în Italia.
Prietenii şi familia au sfătuit-o să avorteze. Nici nu a vrut să audă. Claudia şi Alin, ea – asistentă medicală, el – preot, au fost convinşi că fetiţele lor sunt un dar al lui Dumnezeu şi vin în viaţa lor cu un scop.
Deşi gemenii siamezi au doar o şansă din patru să supravieţuiască, cele două fetiţe s-au născut sănătoase, prin cezariană, la Roma, în ianuarie 2004. Din cauza unei infecţii care a necesitat câteva zile de recuperare, Claudia nu şi-a putut vedea fetiţele decât după 5 zile de naştere.
„Când în sfârşit le-am văzut am simtit atât de multă bucurie şi iubire…„, spune Claudia. Ea şi Alin nu şi-au putut lua acasă fetiţele decât după trei luni de spitalizare, timp în care medicii le-au supravegheat cu atenţie.
În 2007, când Claudia şi Alin se mutaseră deja în SUA pentru a le asigura celor două fete un tratament mai bun, medicii Spitalului de copii din Cleveland au încercat să le separe. Au anulat însă operaţia, considerând-o mult prea periculoasă. De atunci, cei doi români tot speră.
„Există un risc la orice intervenţie chirurgicală. Dar avem nevoie să ni se garanteze că vor supravieţui. Nici până acum nu li se dădeau prea multe şanse. Mulţi ne spuneau că nu vor apuca să trăiască nici un an. Şi iată-le!”, spune Claudia.
„Operaţia e ca o sabie cu două tăişuri. Le-ar putea schimba viaţa, dar în acelaşi timp le-ar putea sfârşi viaţa”, o completează Alin, care este preot. Aşa că, acum, cei doi se bucură de fiecare zi alături de Ana şi Tati.
Sursa Foto: Daily Mail/Laurenţiu Garofeanu
