Ştirea-bombă, care a zguduit nu numai comunitatea serviciilor secrete poloneze, dar şi elitele politice de la Varşovia, a fost făcută de însuşi Siemiatkowski, într-un interviu acordat televiziunii TVP şi cotidianului Gazeta Wyborcza. „Am refuzat să răspund la orice întrebări ale procuraturii, şi voi continua să refuz în toate stadiile anchetei, inclusiv în faţa tribunalului”, a declarat Siemiatkowski, conform cotidianului american The New York Times.
Ancheta a fost demarată în 2008, însă acuzaţiile împotriva fostului şef al serviciilor secrete nu au fost formulate decât la începutul acestui an – organele de anchetă preferând, până acum, să le păstreze secrete; conform procurorului general al Varşoviei, Waldemar Tyl, citat de portalul de ştiri TheNews.pl, rezultatele finale nu vor fi făcute publice înainte de luna august. Gazeta Wyborcza relatează că şi colonelul Andrzej Derlatka, vice-directorul serviciului de informaţii externe şi responsabil pentru cooperarea cu Statele Unite, va fi adus în faţa justiţiei; de asemenea, este posibil ca şi fostul premier Leszek Miller să se regăsească pe banca acuzaţilor – deşi acesta a afirmat recent că „din câte ştiu şi după cum am mai spus în repetate rânduri, nu au existat niciodată închisori CIA în Polonia”, conform cotidianului britanic The Telegraph.
Existenţa închisorilor, „trădată” de George W. Bush
Închisoarea secretă a CIA din Polonia s-a aflat în baza militară Stare Klejkuty, din apropierea aeroportului Szymany, situat la 130 de kilometri de Varşovia, relatează New York Times; deşi serviciile de informaţii poloneze nu ar fi fost implicate direct în torturarea deţinuţilor, acestea ar fi asigurat transportul până la o vilă din incinta bazei militare – însă nu ar fi avut acces în interiorul acesteia. Conform TheNews.pl, centrul de detenţie ar fi fost deschis în decembrie 2002 şi ar fi funcţionat până în septembrie 2003, când a fost închis la ordinul fostului preşedinte Aleksander Kwasniewski.
Acesta a aflat despre existenţa închisorii secrete în timpul unei discuţii cu George W. Bush: mulţumirile preşedintelui american pentru aportul Poloniei la „războiul împotriva terorismului” au fost atât de generoase încât au avut darul să trezească suspiciunea lui Kwasniewski – deoarece numărul soldaţilor polonezi de pe teatrele de operaţiuni din Irak şi Afghanistan era mai curând mic. Mai târziu, oficiali din serviciile secrete i-au confirmat preşedintelui că suspiciunea sa era întemeiată.
Printre victimele torturii s-au numărat Abd al-Rahim al-Nashiri, care ar fi fost implicat, conform CIA, într-un atac asupra navei americane de război USS Cole în 2000, Khalid Shaikh Mohammed, „arhitectul” atacurilor din 11 septembrie 2001, şi Abu Zubaydah, care ar fi condus în Afghanistan un centru de antrenament pentru teroriştii Al Qaida; procurorii le-au acordat celor trei „statutul de victimă” în ancheta împotriva lui Semiatkowski, printre metodele folosite de CIA pentru a obţine informaţii de la aceştia numărându-se atât tortura cu apă („waterboarding”) cât şi simularea de execuţii.
Statul de drept are prioritate
Pentru CIA investigaţia din Polonia este mai curând neplăcută, redeschizând o rană considerată închisă după ce Barack Obama a declarat, la preluarea preşedinţiei, că preferă „să se uite înainte, nu înapoi” în ceea ce priveşte posibile activităţi ilegale ale serviciilor secrete americane care au avut loc în timpul administraţiei Bush. Însă în Polonia, cazul Semiatkowski este văzut drept „un test crucial pentru statul de drept”, consideră New York Times. „Încercăm să tratăm Constituţia cu seriozitate şi să conştientizăm faptul că aceasta a fost violată pe teritoriul Poloniei”, a declarat pentru cotidianul american Adam Bodnar, vicepreşedintele Fundaţiei Helsinki pentru Drepturile Omului, din Varşovia. Deşi polonezii se numără printre popoarele cu cele mai puternice sentimente pro-americane din Europa, totuşi „era comunistă şi represiunile din această perioadă” au rămas întipărite adânc în memoria lor, constată New York Times.
Şi România se află, alături de Polonia şi Lituania, pe lista statelor europene în care se bănuieşte că ar fi fost amplasate închisori secrete ale CIA; conform unui reportaj realizat în decembrie 2011 de televiziunea germană ARD în colaborare cu agenţia de ştiri Associated Press, un asemenea centru de detenţie ar fi funcţionat, între 2003-2006, în clădirea Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, ORNISS, aflată în cartierul Griviţa din capitală. Oficialii români au negat însă în repetate rânduri existenţa unei asemenea închisori, iar ancheta unei comisii parlamentare în acest caz a concluzionat, în 2008, că ele nu au existat pe teritoriul României. Cu toate că după 2008 au apărut informaţii noi – nu numai în reportajul televiziunii germane, ci şi într-o investigaţie a prestigiosului ziar The New York Times – ancheta nu a fost redeschisă.
De asemenea, România nu este prezentă la audierile Comisiei pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne a Parlamentului European, care au loc în această săptămână.
