Gabriela Ghiţă, ex-procuror general adjunct al României, a fost condamnată definitiv la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul privind fraudarea concursului din 2007 pentru promovarea procurorilor pe funcţii de conducere, potrivit minutei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Completul de cinci judecători al instanţei supreme a admis apelul DNA împotriva condamnării cu suspendare a fostului adjunct al procurorurului general, Gabriela Ghiţă, a notarului Gheorghe Bucur ( fost judecător, intermediar al infracţiunii de fraudare a concursului), Guli Sterian ( procuror ce concura pentru funcţia de şef al Parchetului Tribunalului Bucureşti) şi Gheorghe Cerbeanu (judecător) şi a decis administrarea pedepselor cu EXECUTARE.
Administraraea pedepselor cu închisoare cu executare în cazul infracţiunilor de CORUPŢIE este noua politică judiciară a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru unificarea practicii. Înalta Curte recomandă tuturor judecătorilor din ţară ca atunci când în dosare de corupţie au probe, să administreze pedepse cu executarea închisorii.
Cu alte cuvinte, judecătorii nu mai pot da pedese cu închisoare cu suspendare decât în cazuri excepţionale, bine argumentate. Până acum, în cele mai multe dosare de corupţie s-au administrat pedepse cu suspendare, cum a primit spre exemplu judecătorul Florin Costiniu, fost şef de secţie la Înalta Curte, inculpat în dosarul senatorului PSD Cătălin Voicu, unde mita negociată era de circa 260.000 de euro.
În dosarul fraudării concursului din 2007 pentru promovarea procurorilor pe funcţii de conducere în care au fost implicaţi, între alţii, un adjunct al procurorului general al României şi un şef din Parchetul General , instanţa de cinci judecători a Înaltei Curţi a schimbat pedepsele cu suspendare în pedepse cu executare.
Astfel, instanţa de cinci judecători ai Înaltei Curţi a condamnat-o pe Gabriela Ghiţă, fost adjunct al procurorului general al României, la doi ani cu executare deoarece, în calitate de preşedinte al comisiei de concurs a permis accesul al informaţii nedestinate publicităţii unor persoane neautorizate ( accesul la subiectele de concurs-nn).
Notarul Gheorghe Bucur, fost judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi fost membru al Consiliului Superior al Magitraturii, pedespsit iniţial cu suspendare, a fost condamnat la la doi ani şi şase luni cu executare pentru cumpărare de influenţă.
Guli Sterian, fost procuror şef al Parchetului Judecătoriei Urziceni, a fost condamnat la doi ani închisoare cu executare pentru instigare la acces la informaţii nedestinate publicităţii.
Gheorghe Cerbeanu, judecător la Tribunalul Vâlcea, a fost condamnat la doi ani şi şase luni cu executare pentru cumpărare de influenţă.
Celelalte pedepse au rămas aşa cum au fost pronunţate de instanţa de trei judecători ai Înaltei Curţi, respectiv cu executare, instanţa respingând apelul inculpaţilor.
Astfel, Eugen Cojocaru ( fost şef de secţie la Parchetul Înaltei Curţi) a rămas condamnat la trei ani cu executare pentru trafic de influenţă, iar procurorul piteştean Gheorghe Dumitru a rămas cu pedeapsa de trei ani cu executare pentru cumpărare de influenţă
Decizia Completului de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă, cei şase urmând să fie încarceraţi pentru executarea pedepselor.
Potrivit procurorilor, în noiembrie 2007, Eugen Cojocaru ( şef în Parchetul Înaltei Curţi) a cerut de la Gheorghe Dumitru 50.000 de euro pentru ca, prin influenţa asupra membrilor Comisiei de examinare a concursului pentru funcţii de procurori şefi, să-i determine pe aceştia să-i înlesnească lui Dumitru promovarea ca procuror general la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti.Din comisia de examinare a făcut parte şi actualul ministru al Justiţiei, Robert Cazanciuc, care, înainte de declaşarea scandalului, a ieşit din componenţa comisiei de examinare.
În acest dosar au mai fost suspectaţi şi membri ai CSM din acea perioadă, dar au lipsit probele indubitabile pentru inculparea lor.
