În timp ce 11 milioane de oameni din Cornul Africii, cea mai estică parte a continentului negru, rabdă de foame în fiecare zi şi au nevoie urgentă de ajutoare, apar voci care acuză Organizaţia Naţiunilor Unite că nu a gestionat cum trebuia situaţia din Somalia, iar acum se văd rezultatele.
Aproximativ 3,7 milioane de somalezi se confruntă cu foametea, iar secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon, cere acordarea de urgenţă a fondurilor pentru Somalia: 1,6 miliarde dolari. În timp ce organizaţiile de caritate atrag atenţia asupra situaţiei din ţară, organizaţia islamistă al-Shabaab spune că sunt acţiuni de propagandă şi interzice accesul convoaielor în zonele controlate de ea.
Ieri, a început primul transport din programul de hrană pentru Somalia, de când sudul ţării a fost declarat în criză alimentară, anunţa BBC.
De altfel, ministrul de Externe somalez, Mohamed Ibrahim, a avertizat la întâlnirea de urgenţă din Roma de ieri (Organizaţia ONU pentru alimentaţie şi agricultură a convocat o întâlnire de urgenţă, ca să discute despre situaţia din Cornul Africii) că mai mult de 3,5 milioane de oameni vor muri de foame în ţara lui.
Totuşi, islamiştii al-Shabaab au interzis ajutoarele din partea Naţiunilor Unite în zonele pe care le controlează şi şi-au motivat decizia prin politizarea acţiunilor ONU.
De altfel, purtătorul de cuvânt al grupării declara, săptămâna trecută, că „declaraţia despre foametea din sudul Somaliei este propagandă pură. Da, este secetă, dar condiţiile nu sunt aşa de grave cum spun ei (Naţiunile Unite, n.r.). Au alte scopuri şi nu este o surpriză pentru noi că situaţia este politizată„, potrivit publicaţiei Christian Science Monitor.
Sute de mii de somalezi au plecat din sudul afectat de foamete şi secetă şi controlat de al-Shabaab, în speranţa că vor găsi ajutoare în taberele de refugiaţi din capitală (40.000 somalezi s-au îndreptat către Mogadishu în luna iulie, potrivit datelor furnizate de UNHCR) sau din Kenya, însă adăposturile sunt deja suprapopulate, potrivit relatărilor de săptămâna trecută din presa internaţională.
Şefa programului de hrană al ONU (World Food Programme- WFP) a spus că ajutoarele vor fi aduse în capitala Mogadishu pe calea aerului, iar, de acolo, convoaiele ar urma să plece către zonele afectate sub protecţia guvernului interimar, care are şi aşa foarte puţină influenţă, şi a Uniunii Africane.
Chiar şi şefa programului, Josettte Sheeran, a subliniat că „acum nu mai e vorba de politizare, ci de salvarea vieţilor omeneşti”, potrivit BBC.
Pe de altă parte, directorul unei organizaţii caritabile internaţionale, Goal, a arătat că felul în care Naţiunile Unite au gestionat criza politică a Somaliei a dus doar la înrăutăţirea situaţiei.
John O’Shea a spus că Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite ar fi trebuit să trimită trupe de menţinere a păcii, ca să pună capăt conflictelor din Somalia . (Din 1991, când a ieşit din comunism, Somalia se confruntă cu războaiele civile: Guvernul Federal de Tranziţie, recunoscut de comunitatea internaţională, controlează o mică parte din ţară, în timp ce sudul este controlat de al-Shabaab, iar, nordul, unde situaţia este stabilă, şi-a declarat independenţa şi s-a numit Somaliland, n.r.)
În prezent, în Somalia se află un efectiv de numai 9200 de soldaţi ai Uniunii Africane, care au rolul de a menţine pacea, faţă de numărul promis- 20.000 şi toţi se află în Mogadishu, potrivit BBC.
