Aproximativ cincizeci de persoane au participat, marţi seară, la un flash mob „împotriva urii” la monumentul în memoria victimelor Holocaustului din Târgu Mureş. Acesta a fost organizat de mai multe asociaţii şi ONG-uri, cu ocazia Zilei Internaţionale împotriva Fascismului şi Antisemitismului.
Potrivit Mediafax, majoritatea persoanelor prezente erau tineri, purtând lumânări şi pancarte cu mesaje împotriva rasismului, în mai multe limbi.
La un moment dat, participanţii s-au prins de mâini, simbolic, comemorând victimele Holocaustului, început în urmă cu 72 de ani cu „Noaptea de Cristal” (Kristallnacht).
„Flash Mob-ul împotriva urii” organizat la Târgu Mureş se alătură Campaniei Internaţionale „Elimină Ura!”, iniţiată de reţeaua europeană UNITED for Intercultural Action, pentru a atrage atenţia că „ura în toată Europa devine o constantă zilnică fatală”.
Preşedintele Asociaţiei Divers, Maria Koreck, a declarat că acţiunea s-a dorit „un moment de alarmă” asupra faptului că efectele Kristallnacht se simt încă, după 72 de ani.
„Încă ura – pot să spun – este la ordinea zilei în societatea noastră. E drept că a luat alte forme, nu mai e atât de drastică şi directă. Dar ea există şi prin aceasta societatea noastră, într-un fel, este bolnavă şi nu există pace-n ea. De aceea astăzi (marţi – n.r.) am rugat cetăţenii târgumureşeni sau din judeţul Mureş să vină să ni se alăture şi într-un moment scurt să atragem atenţia asupra acestui fapt. Manifestaţiile acestea (rasiste – n.r.) nu pot să spun că sunt întotdeauna violente, dar prin excluziune se produce o discriminare, sunt produse prejudicii şi foarte multe persoane suferă din această cauză”, a spus Koreck.
Ea a dat exemplu segregarea copiilor romi în şcoală, „nu neapărat în săli separate, dar în ultima bancă” şi faptul că persoanelor cu dizabilităţi li se reduce susţinerea din partea asistenţilor personali.
Koreck a spus că libera exprimare trebuie respectată, dar s-ar bucura dacă prin biroul europarlamentarului Jobbik Szegedi Csanad, deschis la Târgu Mureş, nu s-ar propaga viziuni extremiste.
„Din discursurile acelui europarlamentar, analizând, se poate vedea că anumite categorii le are în vizor şi le atribuie nişte (caracteristici), de exemplu, consideră că romii, prin definiţie, sunt criminali. Acest lucru este profund greşit din punctul nostru de vedere şi am putea să argumentăm. N-ar trebui să se propage asemenea viziuni în societate, pentru că fiecare persoană trebuie luată în parte, cu cele rele şi cele bune, indiferent de etnie”, a spus Koreck.
Actorul de etnie romă Rudy Moca, participant la acţiune, s-a arătat indignat de existenţa biroului europarlamentarului Jobbik la Târgu Mureş, spunând că nu înţelege cum oficialităţile din Târgu Mureş şi chiar Guvernul au permis existenţa unui spaţiu pentru un partid de extremă dreapta, precum Jobbik.
„Nu înţeleg cum a permis Guvernul României ca acest partid să se cuibărească tocmai aici, în inima Ardealului, când în ţara mumă, de unde a provenit, a fost alungat. Aşa că eu cred că am spus mai mult decât pe înţelesul tututor. Şi pentru că mă aflu aici, în faţa acestei statui care comemorează toate nenorocirile Holocaustului, îmi amintesc de toată Transnitria şi de toată nenorocirea acestui timp, când au murit peste 11.000 de romi care au fost trimişi acolo, din cei aproape 25.000. Această comemorare ar trebui să se intituleze mai ales pentru tineri: «Nu uitaţi că nu aveţi voie să lăsaţi să se mai întâmple vreodată o nenorocire. Nu uitaţi că nu mai trebuie repetat acel calvar, acea Golgotă a Transnistriei, în care au murit sute de mii de oameni, numai pentru că au fost de altă etnie, de altă culoare şi au avut altă concepţie şi mai ales nu uitaţi că nici măcar în sec XXI şi cât o să mai ţină lumea aceasta, nu avem voie să fim chiar atât de toleranţi sau chiar inconştient de toleranţi să acceptăm în jurul nostru partide care promovează o politică împotriva dreptului la viaţă»”, a spus Moca.
Sebastian Pui, consilier local în Târgu Mureş, a spus că acţiunea are ca scop să conştientizeze comunitatea locală că evenimente de genul „Nopţii de Cristal”, care a avut loc în 9 noiembrie 1938, în Germania, nu trebuie să se mai petreacă, mai ales că în municipiu trăiesc mai multe etnii.
Noaptea de Cristal (în germană Kristallnacht) desemnează pogromul împotriva evreilor din Germania nazistă şi Austria din 9-13 noiembrie 1938 şi este evenimentul considerat începutul Holocaustului.
Între 9 şi 13 noiembrie 1938, în numeroase oraşe şi sate germane-austriece au fost devastate casele evreilor şi circa 8.000 de magazine evreieşti. Atât civili, cât şi trupele SA (Sturmabteilung) şi SS (Schutzstaffel) au distrus clădiri, lăsând străzile acoperite cu cioburi de sticlă de la geamurile sparte – originea numelui „Noaptea sticlei sparte”. În acele zile, în Germania şi Austria au fost omorâţi în bătaie cel mai probabil 91 de evrei, aproximativ 20.000 de evrei au fost duşi în lagăre de concentrare, iar aproape toate sinagogile (peste 1.500) au fost devastate. Toate acestea au fost înfăptuite la comanda statului nazist de la acea vreme, în cadrul politicii sale naţionaliste, rasiste şi antisemite.
„Noaptea de Cristal” a fost preludiul genocidului împotriva evreilor în Europa, printre care se numără şi aproximativ 6.000 de evrei din judeţul Mureş.
