Chiar și cei mai experimentați alpiniști pot pica victimele accidentelor din zna montană, se arată într-un comunicat comun de presă al Federației Române de Alpinism și Escaladă (FRAE), al Asociațiilor Profesionale de Ghizi Montani (AGMR și SGLM), al Clubului Alpin Român (CAR) și al Clubului Sportiv Vertical Sport. Precizarea vine după ce doi copii alpiniști au murit, sâmbătă după-amiază, într-o avalanșă în Masivul Retezat, informează Agerpres.
„În zona montană, accidentele pot apărea chiar și în cazul celor mai experimentați dintre practicanții alpinismului. O administrare cât mai eficienta a riscului scade probabilitatea ca acestea să se întâmple. Din experiența noastră, de cele mai multe ori, accidentele produse pe munte se produc din necunoașterea sau nerespectarea condițiilor de siguranță. De aceea, activitățile turistice sau sportive în zone alpine trebuie să se desfășoare întotdeauna cu înțelegerea și respectarea normelor de siguranță specifice, și să aibă la bază un bun nivel de educație montană'', arată comunicatul, care cuprinde cinci puncte.
Sursele citate mai precizează că alpinismul este o ramură sportivă oficial recunoscută și dedicată atât adulților, cât și a minorilor.
În urma tragediei petrecută ieri pe vârful Retezat în urma căreia doi copii campioni la ascensioni ale unor vârfuri muntoase au murit după ce au fost prinși de o avalanță. Acest eveniment a împărțit opinia publică în două părți: cei care spun că părinții copiiilor ar fi de vină pentru că au pornit pe un astel traseu pe o vreme capricioasă, dar și cei care spun că “muntele își cere un sacrificiu” și alpinismul este un sport cu un risc maxim.
„Alpinismul este ramură sportivă oficial recunoscută în România. Conform legii, atât minorii, cât și persoanele adulte pot practica acest sport, într-un cadru protejat și acreditat. De asemenea, orice persoana are dreptul de a lua parte la activități montane, de performanță sau de amatori, private sau oficiale, realizate și coordonate de personal calificat, de specialitate. Pentru siguranța tuturor participanților, la acestea, indiferent de vârstă, este nevoie ca acțiunile desfășurate pe trasee alpine, de mai mică sau mai mare dificultate, să țină cont de reguli specifice'', mai precizează sursa citată.
FRAE și celelalte asociații semnatare ale comunicatului precizează că, în urma accidentului din Munții Retezat, accidentul ar trebui să aibă ca efect „creșterea nivelului de educație a practicanților, amatori sau profesioniști, de sporturi sau activități montane, cu implicarea tuturor organelor acreditate — asociații de profil, ghizi montani, instructori sau antrenori sportivi, salvatori montani — în acest demers''.
Potrivit FRAE, „o reglementare clară și distinctă a activității de ghid montan, precum și a celei de instructor sportiv autorizat, și formularea unor norme specifice conform celor internaționale. Școlile de ghizi montani și cele de instructor sportiv autorizat să aibă obligația să își adapteze cursurile de formare în alpinism acestor acestor norme internaționale''.
Totodată, Federația precizează că, în acest moment, în România „nu există un standard de calitate unitar și conform legislației alpine din țările membre ale UE pentru pregătirea profesioniștilor din activitățile și sporturile montane''.
„Ghidul montan/instructorul sportiv autorizat este direct răspunzător de siguranța participanților la ture montane/alpine, școli de munte, tabere, în limitele standardului de exercitare a profesiei. Trebuie înțeles, de asemenea, că toți participanții la o tura montană sunt și trebuie să fie responsabili pentru acțiunile lor, în cazul minorilor, părinții sau tutorii legali fiind cei ce pot decide implicarea și participarea acestora la astfel de acțiuni''.
Comunicatul este semnat de Marius Gane, vicepreședinte FRAE, Alexandru Păun, președinte CAR și ghid montan, Felicia Enache, președinte AGMR, Cosmin Andron, consilier AGMR, Adrian Vălean, ghid montan și președinte Vertical Sport.
Doi copii alpiniști au murit, sâmbătă după-amiaza, după ce o avalanșă a avut loc în Masivul Retezat. Cazul a fost preluat de Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ).
În avalanșă au mai fost prinse și alte cinci persoane care au necesitat îngrijiri medicale în spital, acestea aflându-se în prezent în afara oricărui pericol.
