Medicina, facultăţile economice şi de limbi străine şi şcoala de poliţie nu au de ce să se îngrijoreze de numărul mic de absolvenţi de bacalaureat din acest an, pentru că numărul candidaţilor depăşeşte chiar şi de cinci-şase ori numărul locurilor finanţate de la buget.
Vedeta admiterii 2011 pare să fie medicina, chiar dacă taxele la universităţile specializate sunt, în medie, de două ori mai mari decât la celelalte instituţii de învăţământ – până la 6.000 de lei pe an. Facultatea de Medicină a Universităţii de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti a fost luată cu asalt de potenţialii studenţi, iar secretarele spun că o asemenea concurenţă nu s-a mai înregistat din 1998.
S-au înscris peste 1.500 de candidaţi pe 385 de locuri finanţate de la buget şi 184 de locuri cu taxă. La Universitatea de la Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara s-au înscris peste 1.800 de candidaţi, care luptă pentru cele 580 de locuri bugetate. Cea mai mare concurenţă s-a înregistrat la specializările Asistenţă Medicală Generală (330 de candidaţi pe 45 de locuri bugetate) şi Tehnică Dentară (174 de candidaţi la 15 locuri bugetate).
Concurenţă mare la ASE
Academia de Studii Economice din Bucureşti a înregistrat, de asemenea, un număr mare de candidaţi. Pentru cele 2.700 de locuri bugetate şi 1435 cu taxă s-au înscris peste 9.500 de absolvenţi de liceu – o cifră-record în istoria facultăţii. De altfel, rectorul ASE, Ion Gheorghe Roşca, spunea recent că nu vede nici o problemă pentru instituţia pe care o conduce în faptul că anul acesta au luat bacul mai puţini elevi decât numărul de locuri disponibile în facultăţi. „Vor avea de câştigat universităţile care au o recunoaştere a studiilor, iar ASE va fi beneficiară, pentru că vom primi nişte elevi mai bine pregătiţi,” declara Roşca pentru România liberă.
Dacă medicina şi studiile economice au avut întotdeauna un loc fruntaş în preferinţele studenţilor, personalul Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport din Iaşi a fost luat prin surprindere: 400 de candidaţi luptă pentru cele 70 de locuri bugetate, însemnând o concurenţă de 5,7 candidaţi pe un loc. Facultatea pune totuşi la dispoziţie 255 de locuri cu taxă. Deşi concurenţa a fost mai mică decât în alţi ani, nici Universitatea Bucureşti nu duce lipsă de studenţi. Specializarea Sociologie a Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială are 450 de candidaţi pe 135 de locuri fără taxă, la Jurnalism s-au înscris 860 de absolvenţi pe 130 de locuri bugetate, 70 de locuri cu taxă şi 250 de locuri la învăţământ la distanţă, iar la Limbi Străine, peste 3.000 de candidaţi luptă pentru 415 locuri bugetate şi 800 de locuri cu taxă.
Ce fac universităţile cu taxa studenţilor
Dacă viitorii studenţi luptă în primul rând pentru un loc finanţat de la buget, pentru universităţi locurile cu taxă sunt adevărata miză. Banii pe care îi plătesc studenţii pentru fiecare an de studiu intră în bugetele facultăţilor şi sunt apoi folosiţi pentru plata salariilor profesorilor şi pentru investiţii în dotări. De exemplu, Universitatea Transilvania din Braşov s-a angajat să participe la finanţarea unui institut de cercetări, iar acolo se duc o parte din banii din taxă, explică pentru RL prorectorul Constantin Duguleană.
Rectorul Universităţii din Bucureşti, Ioan Pânzaru, spune că banii pe care îi plătesc studenţii pe locurile cu taxă sunt folosiţi pentru plata salariilor profesorilor, pentru investiţii şi pentru a sprijini facultăţile mai puţin căutate de studenţi. „E un sistem Robin Hood, luăm de la Sociologie şi dăm la Chimie”, explică el.
Universităţile de stat au fost acuzate adesea că au transformat locurile cu taxă într-o „industrie”, în detrimentul calităţii învăţământului superior.
