Tragedia încă în desfăşurare din ţara niponă ridică o serie de întrebări cu tentă apocaliptică. Cât de puternic poate fi cel mai puternic cutremur din România? Sau cât de mare este riscul ca un seism neaşteptat de intens să provoace hazard nuclear în Carpaţi?
Romanialibera.ro a încercat să analizeze aceste ipoteze fără panică sau alarmism, ci dintr-o perspectivă ştiinţifică.
„Fenomenele naturale au o probabilitate mai mică sau mai mare. Ştiţi cum se spune la meteo: ‘e posibil’ să plouă sau ‘sunt aşteptate ninsori’. Când spunem că în România nu poate fi un cutremur la fel de mare ca în Japonia ne referim la probabilitatea ca acest lucru să nu se producă. Deci, probabil nu vom avea un cutremur cu magnitudinea mai mare de 7,4. Dar nimeni nu poate exclude cu totul această variantă”, spune directorului Institutului Român de Seismologie Aplicată, Victorin Toader.
„Cutremurul de 8 ar fi un caz excepţional”
Seismologul îşi curmă însă bursc analiza şi formulează un scenariu demn de Armaghedon: „Am putea avea un curtemur de 8 sau mai mare doar dacă ne-ar lovi un meteorit”.
Dar seismologul Victorin Toader nu vorbeşte la întâmplare. Oferă o explicaţie ştiinţifică: „În zona seismologică Vrancea sunt trei plăci tectonice care se întrepătrund. La intersecţia lor există un corp care se deplasează în jos, pe verticală. Unii cercetători spun că e vorba despre un fragment de meteorit, infiltrat acolo cu foarte multă vreme în urmă. În orice caz, acest corp coboară extrem de lent. De fiecare dată când se mişcă, se produce un cutremur. Faptul că se mişcă aşa încet face ca seismele din România să nu fie puternice. De asta spun că ar trebui să se întâmple ceva extraordinar pentru ca mişcarea acestui corp să fie accelerată într-atât încât să avem un cutremur distrugător”.
În afara acestei excepţii, zonele seismice din România şi Japonia nu pot fi comparate, atrage atenţia Victorin Toader.
„Japonia se află la intersecţia a trei plăci care intră una sub alta într-un mod mult mai violent. Se cheamă fenomen de subducţie şi e foarte periculos pentru ţările aflate deasupra plăcilor Pacificului, Filipinelor şi Americii de Nord”, precizează seismologul.
Riscul nuclear de la bulgari
Victorin Toader mai spune că proiectanţii centralei nucleare de la Cernavodă au ţinut cont de riscul seismic din România şi s-au asigurat că în cazul unui cutremur cu magnitudinea de 8 sau mai mai mare, activitatea nucleară s-ar opri de la sine.
„Structura centralei ar rezista la un cutremur sub 8. Dacă ar fi mai puternic, centrala ar putea să fie distrusă, dar, cu reactorul deja oprit, nu ar reprezenta un pericol de genul Cernobâl sau Fukushima”, dă asigurări seismologul.
Acesta lansează însă o altă variantă neliniştitoare: „Centrala bulgară de la Kozlodui nu cred că este la fel de performantă în materie de siguranţă. E consturită după modelul rusesc folosit la Cernobâl. Iar un cutremur puternic în zona Vrancei s-ar resimţi şi acolo”.
Varianta pericolului de la sud de Dunăre este însă respinsă de un alt om de ştiinţă. Directorul responsabil cu securitatea al Institutului de Cercetări Nucleare de la Piteşti, Marin Ciocănescu, este ferm convins că şi vecinii bulgari şi-au luat măsuri serioase de protecţie.
„Orice reactor trebuie să aibă inclus sistemul de oprire în caz de seism, se cheamă seismograf electronic. E improbabil ca acolo să nu aibă aşa ceva”, susţine Marin Ciocănescu. Care adaugă: „Ruşii fac lucruri foarte solide şi nu sunt economi cu materialele de siguranţă. Iar inspecţii şi evaluări internaţionale la centralele nucleare se fac periodic”.
„Activitatea nucleară, un risc acceptat”
Mai mult, Marin Ciocănescu îi muştruluieşte pe cei care fac legături între accidentele nucleare din trecut şi ce s-a întâmplat vineri în Japonia: „Lumea nu ar trebui să facă paralele între diverse incidente de la centralele nucleare. Nu se fac comparaţii între trăsuri şi căruţe!”.
Totuşi, cercetătorul admite că pericolul nuclear există, dar spune că nu se poate altfel: „E clar că împărtăşim cu toţii o îngrijorare în privinţa posibilelor accidente nucleare. Însă nu se poate pune problema să renunţăm la activitatea nucleară. Orice acţiune umană, porind de la trasul cu arcul şi până în prezent, a fost însoţită de riscuri. Energia nucleară este un risc acceptat”.
Ar fi cutremurul mileniului…
Marţi seara, SN Nuclearelectrica a ţinut precizeze, printr-un comunicat, că un cutremur cu magnitudinea de 8 în zona Vrancei se întâmplă o dată la 1000 de ani. SNN a precizat că, dacă are loc un seism puternic, reactorul se opreşte, zona activă se răceşte, iar parametri de securitate nucleară intră în monitorizare permanentă.
