De la Atlantic la Urali, Europa gafaie in norii de fum emanati de automobile. Unele guverne impun taxe de poluare, altele scumpesc pretul masinilor, doar-doar vor reusi sa tempereze mersul pe patru roti si sa salveze ce se mai poate din mediul inconjurator. Demersurile de acest tip, de care nu sunt straine nici autoritatile de la Bucuresti, au un mare inconvenient: sperie alegatorii. Asa ca – dupa cum sumbru pronostica „The New York Times” – viitorul Europei abia se vede prin… smog.
Ceata poluanta, derivata din fum si praf industrial, se simte din plin in Irlanda, tara europeana unde noxele provocate de automobile au inregistrat dupa 1990 cea mai importanta crestere de pe tot continentul: 140%. Traficul auto se desfasoara cu viteza melcului la Dublin, unde numarul de masini s-a dublat in ultimii 15 ani. Preocuparile pentru crearea de vehicule nepoluante sunt in van. „Ceea ce am castigat prin introducerea de masini cu combustibil hibrid si autobuze cu etanol am pierdut din greu prin cresterea fara precedent a numarului de automobile conventionale”, declara pentru „The New York Times” un expert de la Agentia Europeana de Mediu.
Masuri draconice in Danemarca
Ca sa descurajeze mersul cu masina si, implicit, poluarea, autoritatile daneze impun taxe uriase la cumpararea unui automobil. De exemplu, o masina „Skoda”, pe care in Suedia o poti cumpara cu 18.400 de dolari, costa in Danemarca peste 34.000 de dolari. Masinile sunt considerate produse de lux, la fel ca iahturile. Efectul? Pe strazile daneze a crescut exponential numarul de biciclete. Putini tineri sub 30 de ani isi pot permite sa cumpere o masina. O bicicleta pe trei roti costa 2.800 de dolari, cam cat o masina uzata, dar oamenii o considera mult mai practica. Cristian Eskelund, un locuitor din Copenhaga, isi transporta zilnic cu acest tip de vehicul cei doi copii la scoala.
Taxe si restrictii
Si in restul Europei, mersul pe patru roti incepe sa arda la buzunar. La Roma, accesul in centrul istoric este permis doar vehiculelor putin sau deloc poluante. La Londra si Stockholm, soferii sunt nevoiti sa achite taxe speciale – in genul „bovinietei” despre care se discuta si la Bucuresti – pentru a se putea deplasa cu masinile prin centru. Dar astfel de taxe, desi reduc traficul si poluarea in inima orasului, genereaza aglomeratie si noxe suplimentare in suburbii – remarca ziarul american.
Tendinta cumpararii frenetice de masini pare imposibil de stopat. „Acum 15 ani, eram o tara saraca, iar tinerii plecau peste hotare sa gaseasca de munca. Acum, raman in tara si au nevoie de masina de la varsta de 17 ani. Familiile care, cu 15 ani in urma, aveau o masina in prezent au trei sau patru”, declara un irlandez.
S.O.S. mediul!
Comisia Europeana intentioneaza sa prezinte miercuri un ansamblu de propuneri destinate combaterii efectelor schimbarilor climatice incepand cu 2012, an in care expira prevederile Protocolului de la Kyoto, relata agentia EFE. Studiul va identifica „masurile posibile pe care Uniunea Europeana si restul tarilor lumii le pot adopta pentru reducerea gazelor cu efect de sera, pana in 2020”, preciza un comunicat al Comisiei. Scopul noilor masuri este de a impiedica o crestere a temperaturii pe glob, in urmatorii ani, cu mai mult de doua grade Celsius fata de nivelurile „preindustriale”. Comisia urmareste reducerea, de catre tarile UE, a emisiilor de dioxid de carbon cu 30% pana in 2020, fata de nivelurile din 1990.
Dezastre umane si economice
Incalzirea globala ar putea provoca o noua divizare a Europei, tarile nordice putand beneficia in urma schimbarilor climatice, in timp ce zona mediteraneana se va confrunta cu un deficit de apa, dar va pierde si din punct de vedere turistic, relata „Financial Times”. In tarile nordice, frigul va provoca mai putine decese, coasta Marii Nordului putand deveni o noua Riviera, conform primului studiu amplu privind efectele incalzirii globale asupra Europei. Schimbarile climatice vor pune insa probabil capat migratiei anuale dinspre nordul bogat spre sud, cu consecinte dramatice pentru economiile Spaniei, Greciei si Italiei. Actualmente, circa 100 de milioane de turisti europeni isi petrec vacantele in sudul continentului, cheltuind aproximativ 100 de miliarde de euro. In timp ce in nord frigul va provoca moartea unui numar mic de locuitori, zeci de mii de persoane risca sa moara din cauza temperaturii ridicate in sudul Europei.
