Eugen Dijmărescu, fost viceguvernator al BNR, reacționează în urma dezvăluirilor din mass-media conform cărora Institutul de Economie Mondială, unde a lucrat înainte de 1989, era o acoperire pentru serviciul de spionaj al Securității.
"Colaborarea mea cu securitatea era rezultatul unei reuniuni în patru: eu, ofițerul de securitate care răspundea de institut, directorul institutului (Costin Murgescu) și secretarul organizației PCR București (Barbu Petrescu). Ca membru în biroul organizației de partid din institut, nu puteam, conform legilor în vigoare, să am vreo formă de colaborare cu organele securității fără acordul conducerii instituției și al organului de partid coordonator, deci nu aveam cum să desfășor vreo activitate conspirativă, secretă sau care să nu fie încuviințată de superiorii mei, chiar dacă mi se dăduse și mie un nume conspirativ", scrie Eugen Dijmărescu pe blogul său.
Pe de altă parte, Eugen Dijmărescu recunoaște că a dat "referințe" despre unii dintre colegii lui de la IEM, dar că acestea erau necesare pentru ca respectivii colegi să primească dreptul de a călători în străinătate:
"Nici mie și probabil nici altor colegi, nu ne-a plăcut să dăm referințe despre ceilalți, dar am făcut-o pentru că ni se cerea și pentru că sistemul de atunci prevedea că pentru obținerea vizei interne (obligatorie și premergătoare vizei acordate de o ambasadă sau consulat străin) era nevoie de obținerea unor bune caracterizări", explică Dijmărescu.
Dijmărescu subliniază, pe de altă parte, că el și alți angajați din Institutul de Economie Mondială "au contribuit la trecerea României la economia de piață și, prin aceasta, la recâștigarea democrației" și că nu au acționat împotriva statului român.
"Lucrând într-un institut al cărui profil era strict legat de ceea ce se întâmpla în economia internațională, era obligatoriu, în condițiile legilor de atunci, ca toate contactele pe care le aveam cu cercetători, analiști, diplomați sau ziariști străini să facă obiectul unor informări pe care le înaintam către conducerea instituției și, la cerere, ofițerului din serviciile de securitate care avea birou în clădirea institutului. Resping acuzația că salariații institutului întreprindeau acte cu caracter de spionaj pe lângă cetățeni străini, ambasade străine sau alte instituții și o consider rău intenționată", susține fostul cercetător.
Eugen Dijmărescu a absolvit Facultatea de Relații Economice Internaționale din cadrul Academiei de Studii Economice din București. Imediat după aceea, în septembrie 1971, a fost repartizat ca cercetător științific la Institutul de Economie Mondială. După anul 1989, Dijmărescu a fost ministru de stat cu atribuții economice în guvernul Roman, ambasador în Japonia, ministru delegat în guvernul Năstase și viceguvernator al BNR. Din anul 2009, Dijmărescu a condus Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar.
Declarațiile postate pe blog de Eugen Dijmărescu apar după seria de dezvăluiri din mass-media, deschisă de ziarul România Liberă și continuată de Press One, cu privire la colaborarea unor angajați ai IEM cu fosta Securitate.
Cel mai celebru nume de pe această listă, dezvăluit de România Liberă, este cel al lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. Isărescu și Dijmărescu au fost colegi la IEM, iar România Liberă a arătat că Isărescu a scris note, la Securitate, și despre Dijmărescu. Ulterior, în cadrul Băncii Naționale, Eugen Dijmărescu a lucrat în subordinea lui Isărescu.
