Egiptenii sunt chemaţi să voteze începând de luni în cadrul primelor alegeri legislative de la înlăturarea de la putere a lui Hosni Mubarak, în februarie, dar confruntările sângeroase între manifestanţi şi poliţie umbresc acest prim pas către democraţia promisă, relatează AFP şi Mediafax.
În pofida ciocnirilor violente dintre forţele de ordine şi militanţii care cer de sâmbătă plecarea fără întârziere a armatei de la putere, aceasta din urmă a menţinut data începerii scrutinului despre care mulţi cred că va fi afectat de violenţe.
Greutatea electorală a islamiştilor, aflaţi în plină ascensiune, scorul fragilelor partide rezultate din revolta împotriva lui Mubarak sau restabilirea în funcţie a unor foşti susţinători ai lui Mubarak sub o altă etichetă figurează printre mizele principale ale votului în această ţară reprezentativă pentru „primăvara arabă”.
Alegătorii vor trebui să suporte un maraton electoral care se întinde pe mai multe luni, pentru alegerea, începând de luni şi până la 10 ianuarie, a deputaţilor Adunării Poporului, apoi, începând din 29 ianuarie şi până la 11 martie a senatorilor din cadrul Shura (Camera superioară consultativă).
Alegerea deputaţilor, supevizată de magistraţi, va avea loc succesiv în trei zone electorale distincte, care includ fiecare câte nouă guvernorate.
Cairo şi al doilea oraăşca mărime din ţară, Alexandria, vor vota începând de luni, în timp ce al doilea tur este prevăzut pentru 5 decembrie.
Timp de trei decenii de regim Mubarak, Parlamentul a fost dominat în mod covârşitor de Partidul Naţional Democrat (PND) devotat preşedintelui.
Parlamentul a fost dizolvat, la fel ca PND, la scurt timp după înlăturarea lui Mubarak, la 11 februarie, sub presiunea unei mişcări populare fără precedent.
Viitorul Parlament va avea ca misiune formarea unei comisii alcătuite din aproximativ 100 de persoane care să redacteze o nouă Constituţie.
Consiliul Suprem al Forţelor Armate (CSFA), care asigură conducerea ţării din februarie, a anunţat organizarea alegerilor prezidenţiale până la sfârşitul lui iunie 2012, ceea ce îi va permite să predea puterea unui şef de stat ales democratic.
Mişcarea Fraţii Musulmani, forţa politică cel mai bine organizată din ţară, aflată multă vreme în ilegalitate, apare într-o poziţie de forţă în faţa zecilor de mici formaţiuni laice, de cele mai multe ori recente şi prost implantate.
Numeroşi aleşi din fostul partid al lui Mubarak îşi încearcă şi ei şansele în calitate de candidaţi independenţi sau sub sigla unui alt partid, intenţionând să profite de fostele lor reţele locale.
„Nu este necesar ca aceste alegeri legislative să se desfăşoare acum, în timp ce climatul nu este favorabil şi securitatea nu este asigurată”, a apreciat politologul Hassan Nafaa, referindu-se la criza pe care o traversează ţara.
Fraţii Musulmani au salutat, în schimb, organizarea acestui scrutin la data prevăzută, iar armata a dat asigurări că este în măsură să garanteze securitatea operaţiunilor de vot.
Două treimi dintre deputaţi vor fi aleşi prin scrutin proporţional pe liste, iar o treime prin scrutin individual, o metodă care face operaţiunile de vot deosebit de complexe.
Egiptul a cunoscut în martie un referendum privind amendamentele constituţionale propuse de armată şi susţinute de Fraţii Musulmani, aprobat de 77 la sută dintre alegători.
Rata de participare de 41 la sută din momentul respectiv a fost considerată deosebit de ridicată într-o ţară unde absenteismul era masiv din cauza lipsei unei mize.
