Echitatea sociala si bunastarea economica nu sunt concepte separate. Fara crestere si prosperitate economica, nici o tara un poate subveni aspiratiilor sociale ale cetatenilor ei. Dar, pe de alta parte, nici o tara nu poate fi considerata cu adevarat prospera atat timp cat o parte din cetatenii sai sunt lasati sa se descurce singuri impotriva ignorantei, a foamei si a bolii."
Fostul secretar general al ONU Kofi Annan
Printre efectele cele mai ingrijoratoare ale crizei financiare nu regasim doar scaderea puterii de cumparare a clasei de mijloc, ci si trecerea sub pragul saraciei a unui numar sporit de cetateni. Atunci cand "ciclul virtuos" al cresterii economice se opreste, cei care erau pe muchie si supravietuiau pe linia de plutire risca sa coboare brusc sub limita saraciei.
Problema nu este doar una nationala – intr-o economie globala, interdependenta, prosperitatea si saracia sunt interconectate. De cresterea nivelului de trai dintr-o tara beneficiaza si alte tari mai putin dezvoltate, prin schimburi comerciale, dar si prin asistenta pe care tara "instarita" o furnizeaza prin programe de cooperare internationale tarii in curs de dezvoltare: campanii de alfabetizare, de vaccinare, de ecologizare, de buna guvernare, de sustinere a societatii civile etc.
Asistenta internationala se adauga astfel fluxurilor comerciale si financiare pentru a crea o multime de legaturi invizibile intre popoarele lumii, iar atunci cand economia globala creste, in principiu creste si ajutorul international. Dar ce se intampla atunci cand finantele se prabusesc, tragand dupa ele economia si, implicit, asistenta internationala?
Cu mai putine taxe colectate din cauza crizei, donatorii traditionali din tarile dezvoltate vor avea dificultati in a mentine asistenta internationala la nivelurile atinse in trecut. Deja in 2007 doar tarile nordice, Olanda si Luxemburgul au atins tintele globale de asistenta oficiala pentru dezvoltare (ODA), de 0,7% din PIB. Contributia SUA s-a ridicat la doar 0,16%, iar cea a Japoniei – la 0,17%.
Vestea buna este insa ca in ultimii ani au aparut din ce in ce mai multi donatori noi pe plan international. Clubul s-a extins datorita faptului ca tari cu venit mediu, precum Romania, Argentina, sau "tigrii emergenti" (India, China sau Brazilia) au inceput sa contribuie la echitatea globala, donand, la randul lor, o parte din PIB catre tari mai putin dezvoltate.
In mare parte din cauza faptului ca discrepantele interne sunt inca foarte adanci, toate aceste tari emergente sunt, ca si noi, deopotriva donatori de asistenta internationala, cat si recipienti. In cazul Romaniei, statutul de membru al Uniunii Europene ne obliga sa donam asistenta celor mai putin instariti decat noi din afara Europei. Dar, fiind, la randul nostru, un nou stat membru mai putin instarit decat vechile democratii occidentale, beneficiem deopotriva de fonduri europene pentru a realiza coeziunea sociala si echitatea in interiorul UE.
Asistenta pentru dezvoltare este menita sa promoveze echitatea la nivel global, directionand fondurile cu precadere in programe de lupta impotriva saraciei sau in promovarea sanatatii si educatiei. Inainte de a fi noi insine donatori de asistenta, Romania a primit, la randul sau, din partea tarilor europene, a Statelor Unite, Canadei, Japoniei etc. ajutoare.
In 2003, de pilda, Romania isi propusese sa reduca la jumatate, pana in 2009, numarul cetatenilor care traiesc sub pragul saraciei absolute (saracia absoluta era calculata in functie de un "cos" de alimente si nonalimente estimat la 106 lei/luna, la preturile din 2002.) Dar, datorita liberalizarii, cresterii economice si asistentei internationale, Romania a reusit aceasta performanta in timp-record si si-a injumatatit proportia de oameni care traiesc sub pragul saraciei, de la 10,9% din populatie in 2003 la 4,1% deja in 2006, deci cu trei ani mai devreme de termenul autopropus.
Cresterea economica din perioada de tranzitie, liberalizarea, dar si diferitele programe de dezvoltare si de asistenta ne-au ajutat astfel sa parcurgem in timp-record drumul de la saracie la statutul de "tara de venit mediu", deci la bunastare. Ar fi pacat daca unul dintre efectele crizei ar fi pierderea castigurilor obtinute in lupta impotriva saraciei. Dar, in plus, ar fi inechitabil daca din aceasta cauza nu ne-am asuma pe deplin obligatiile internationale ce ne revin ca tara moderna, europeana.
