Rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale din Franța reprezintă o „răsturnare politică epocală” întrucât, pentru prima dată în aproape 60 de ani, în al doilea tur se vor confrunta doi candidați considerați „outsideri” – Emmanuel Macron și Marine Le Pen -, în timp ce candidații partidelor dominante au fost scoși din cursă. Astfel, oricare dintre cei doi ar ieși câștigător în 7 mai, decizia electoratului francez va da un nou curs politic Franței. Implicațiile vor fi majore u doar pentru țară, ci și pentru restul Europei, comentează The Guardian, într-un editorial postat online.
„Pentru politica modernă a partidelor de stânga și de dreapta, înfrângerea de duminică reprezintă un moment umilitor”, comentează sursa citată.
Proeuropeanul Emmanuel Macron și lidera extremei dreapta Marine Le Pen încep, luni, bătălia în turul doi al alegerilor prezidențiale, după victoria din primul tur de scrutin, care a avut loc duminică. Astfel, în cursa pentru președinția Franței au rămas doi candidați total opuși, însă care se consideră „antisistem”, informează AFP.
Astfel, candidatul socialist Benoît Hamon, care reprezintă partidul președintelui Francois Hollande, a obținut aproximativ 6,2% din voturi. Pe de altă parte, conservatorul Francois Fillon, a avut un rezultat mai bun – 19,7% din voturi.
„Este a doua oară de când un candidat de centru-dreapta a eșuat în încercarea de a ajunge în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, de când generalul Charles de Gaulle a creat Franța modernă, în 1958. În contextul scandalurilor în care a fost implicat, este remarcabil că Francois Fillon a obținut un scor atât de bun. Chiar și așa, Hamon și Fillon au obținut doar voturile a un sfert dintre alegători. În schimb, trei din patru francezi cu drept de vot au optat pentru schimbare”, mai precizează The Guardian.
Emmanuel Macron și Marine Le Pen, doi outsideri care au trecut în turul doi al alegerilor prezidențiale din Franța, ar putea decide viitorul Uniunii Europene. La alegerile din 7 mai, cei doi vor pune accent pe teme diferite, potrivit New York Times. Potrivit unei infografii realizate de New York Times, Marine Le Pen a câștigat teren în zonele cu o rată ridicată a șomajului și cu salarii mici, unde a făcut campanie pentru stoparea imigrației și renegocierea relației dintre Franța și Uniunea Europeană.
Franța se află în fața unei alegeri precise
În 7 mai, francezii trebuie să aleagă între deschidere și bigotism, între internaționalism și naționalism, între optimism și ură, între reacție și reformă, între speranță și teamă.
Sursa citată atrage atenția că reușta lui Marine Le Pen în primul tur al alegerilor nu ar trebui exagerată doar pentru că era prevăzută de multă vreme sau pentru că a obținut aproape un sfert dintre voturile alegătorilor, plasându-se după Emmanuel Macron în cursa pentru Palatul Elysee. Astfel, indiferent de rezultatul din al doilea tur, formațiunea Frontul Național ar urma să beneficieze la alegerile parlamentare din iunie.
„Amenințarea extremei dreapta în Franța nu s-a încheiat. Nici în restul Europei. Frontul Național rămâne unul dintre partidele care promovează ostilitatea, bigotismul și cea mai gravă formă de naționalism. Franța trebuie să fie unită, peste două săptămâni, și să îl aleagă pe centristul Macron (…). El reprezintă cea mai bună speranță pentru o țară măreață, dar zguduită de mai multe probleme, precum inegalitatea și diviziunea socială, rata ridicată de șomaj, terorismul. A avut noroc cu rivalii săi de stânga și de dreapta și a fost prima opțiune a doar 23,7% dintre alegători. Cu toate acestea, el a fost răspălătit pentru îndrăzneala cu care a contestat <<vechiul regim>>. Unica șansă prin care Franța poate accepta reforma progresivă, liberală și pro-europeană este să îl aleagă pe Emmanuel Macron. Astfel, francezii trebuie să aibă o despărțire fermă de trecut și să încheie revoluția”, conchide The Guardian.
Alegătorii francezi au votat, duminică, pentru respingerea a două partide care au dominat viața politică a Franței după al Doilea Război Mondial, plasând în al doilea tur al alegerilor prezidențiale un candidat care incită la discurs antiimigrație împotriva unui centrist. Astfel, alegerile din 7 mai ar putea determina viitorul Uniunii Europene, cât și relația pe care Franța o va avea cu restul lumii, notează Washington Post, într-o analiză publicată online.
Emmanuel Macron a obținut 23,8% din voturi, în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, care a avut loc duminică, în Franța. Pe a doua poziție s-a clasat Marine Le Pen, cu 21,5% din voturi, urmată de Francois Fillon, cu 19,9% din voturi, Jean-Luc Melenchon, cu 19,6% și Benoit Hamon, cu 6,4%.
