Andronescu, rectorul şi ordonatorul de credite al Universităţii Politehnice din Bucureşti începând cu anul 2004, a primit între octombrie 2009 şi aprilie 2011 aproape 40.000 de lei în calitatea de manager al proiectului „Pregătirea competitivă a doctoranzilor în domenii prioritare ale societăţii bazate pe cunoaştere”, calitate în care a fost desemnată chiar de ea, în calitate de rector al Universităţii Politehnice, în 8 septembrie 2008. În plus, Andronescu a parafat şi actul de finanţare a proiectului pe care îl coordonează.
Agenţii de integritate au constatat că Ecaterina Andronescu a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese administrativ, săvârşind totodată şi infracţiunea de conflict de interese, pedepsită prin Codul Penal al României. Parlamentarul este şi în mijlocul unei dezbateri referitoare la incompatibilitatea funcţiilor de rector şi ales.
Fostul ministru al educaţiei a avut un periplu la Ministerul Educaţiei, în calitate de ministru, între februarie-septembrie, fără a se suspenda din funcţia de manager al proiectului sus-numit, potrivit cercetărilor ANI. Astfel, se arată în comunicatul agenţiei, Andronescu a obţinut un beneficiu patrimonial necuvenit, ca manager de proiect în timpul mandatului de ministru.
Rectorul Politehnicii a încălcat, astfel, regimul juridic privind conflictul de interese prin: semnarea deciziei prin care era numită în calitate de Manager de Proiect, cererea de finanţare a proiectului administrat, contractul de finanţare al proiectului cu o finanţare iniţială nerambursabilă în valoare de 18.130.000 lei (încheiat între Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, Direcţia Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (A.M.P.O.S.D.R.U.) şi Universitatea Politehnică Bucureşti), precum şi a două acte adiţionale.
Ecaterina Andronescu este suspectată şi de săvârşirea de infracţiune de conflict de interese, prin luarea unei decizii în care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine.
Contractele mai sus numite ar putea fi anulate, iar Andronescu îşi poate pierde funcţia de rector în cazul unei decizii judecătoreşti care ar confirma constatările ANI. Totodată, Ecaterina Andronescu ar putea primi interdicţia de a mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică timp de 3 ani de la o decizie definitivă.
Incompatibilitatea, o altă problemă a Ecaterinei Andronescu
Doamna Andronescu face parte şi din lotul celor 4 rectori-parlamentari a căror stare de incompatibilitate a fost intens dezbătută în ultima perioadă şi în paginile romanialibera.ro şi România liberă.
Intrarea în vigoare a Legii educaţiei îi obligă, teoretic, pe cei patru rectori parlamentari Nicolae Robu, Ecaterina Andronescu, Şefan Drăgulescu şi Florian Popa să opteze în cel mult o lună pentru una dintre funcţii, iar rudele care conduc instituţiile de învăţămnt superior decid şi ele cine rămâne şef.
Termenul în care rectorii incompatibili puteau să opteze pentru una dintre funcţii a expirat de mult, în luna martie.
„Persoanele care ocupă o funcţie de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcţia de rector pe perioada îndeplinirii mandatului. Funcţia de rector este incompatibilă cu deţinerea de funcţii de conducere în cadrul unui partid politic, pe perioada exercitării mandatului”, potrivit Legii educaţiei.
Totuşi, aşa cum arătam în urmă cu ceva timp, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a decis că nu există o incompatibilitate între calitatea de deputat şi funcţia de rector.
Invers, incompatibilitatea există însă. Cu alte cuvinte, din punctul de vedere al Parlamentului, nu este nici o problemă ca un ales să fie şi rector, dar aspiranţii la funcţia de rector nu pot intra în cursa pentru şefia universităţii dacă deţin vreo demnitate.
În plus, incompatibilitatea ar intra în vigoare doar pentru mandatele ulterioare. „Legea nu poate acţiona retroactiv. Oamenii aştia când au candidat pentru funcţiile de rector nu erau incompatibili. Nu poţi să scoţi un om dintr-o funcţie pentru că aşa îţi convine”, a declarat pentru RL Florin Iordache (PSD), vicepreşedinte al Comisiei juridice.
În sprijinul argumentaţiei, opoziţia invocă alin. 2 al art. 364 din Legea Educaţiei: „La finalizarea actualului mandat, noile organe de conducere ale universităţilor se vor stabili în baza prezentei legi”. Adică, opoziţia consideră că acest alineat explică, practic, de când se ia în considerare, în cazul rectorilor, restricţia privind incompatibilitatea: „la finalizarea actualului mandat”.
ANI, sesizată şi în cazul incompatibilităţilor
Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a sesizat în luna aprilie Agenţia Naţională de Integritate în legătură cu incompatibilitatea rectorilor care deţin funcţii de conducere în partid sau de demnitate publică.
Ministrul Educaţiei a trimis, în 12 aprilie, o scrisoare preşedintelui ANI prin care cere să fie luate măsurile ce se impun în cazul rectorilor aflaţi în incompatibilitate, întrucât termenul de 60 de zile în care aceştia ar fi trebuit să opteze pentru una din cele două funcţii a expirat.
