Mai multe zone din valea orasului si aproape jumatate din Santierul Naval Damen Galati este de ieri sub ape, conducerea societatii trebuind sa intrerupa o parte din activitati si sa notifice partenerilor externi cazul de forta majora.
Ieri, nivelul Dunarii a atins la Galati 604 cm, cu patru centimetri peste cota de inundatie, debitul fluviului fiind de 12.850 mc/s. Apele au inundat mai multe zone din Santierul Naval Damen Galati, din cauza acestui fapt conducerea santierului fiind obligata sa reduca o parte din productie pentru ca la navele din zonele inundate nu mai puteau fi folosite echipamentele de sudura electrica si nu puteau fi efectuate alte operatiuni tehnologice. Ieri erau inundate Cala de Lansare „Dunare” si zona adiacenta de montaj corpuri de nava de la Sectia 1-A, precum si zona Cheiului Montaj-Armare Nave, unde accesul si lucrarile erau oprite la mai multe nave aflate in faza de montare si punere in functiune a echipamentelor. „La acest moment, aproximativ 40% din santier este inundat, iar activitatea de productie este afectata in proportie de 20%. Deja am comunicat unora dintre clientii externi ca ne confruntam cu un caz de forta majora”, ne-a declarat ieri dupa-amiaza directorul general al Santierului Naval Damen, Gelu Stan. Luand in calcul intarzierile in graficul de productie, precum si pierderile ulterioare, prin costurile operatiunilor de decolmatare a instalatiilor, directorul santierului estimeaza ca pierderile vor fi cel putin de ordinul sutelor de mii de euro. Aceasta situatie va determina conducerea santierului la trimiterea in concediu de odihna a pana la 20% din salariatii santierului, o decizie urmand sa fie luata dupa o consultare cu conducerea sindicatelor. Apele au pus stapanire si pe mai multe zone din cartierul Badalan, din preajma platformei industriale. Cauza acestor inundatii care se produc frecvent in cartierele din valea orasului si din zona Platformei Industriale Est, unde panza freatica are nivel ridicat, este infiltrarea apei prin sol, fenomen provocat de construirea in urma cu cateva zeci de ani a digului de pe malul dobrogean al Dunarii, pentru desecari si transformarea lacurilor naturale si baltilor in suprafete agricole. Specialistii sunt de parere ca mutarea digului cu 4-5 kilometri spre interiorul teritoriului dobrogean ar elimina pericolul inundarii sistematice a cartierelor si zonei industriale in perioadele in care se produc viituri pe Dunare.
