Rusia a ridicat în mai multe rânduri problema acordării de garanţii juridice privind scutul antirachetă, însă discuţiile au vedere în acest moment anumite garanţii politice, a declarat duminică, pentru NewsIn, ambasadorul României la NATO, Sorin Ducaru.
Ambasadorul Sorin Ducaru a explicat că discuţiile privind garanţiile politice vizează o „flexibilitate”, care a fost deja stabilită şi în alte domenii între Rusia şi ţările occidentale.
„Chestiunea garanţiilor juridice a fost ridicată de mai multe ori de partea rusă, ceea ce avem în vedere în momentul de faţă este o discuţie pe anumite garanţii politice, care să aibă şi flexibilitatea necesară, aşa cum şi în alte domenii între ţări occidentale şi Rusia au funcţionat foarte bine garanţiile politice, cum ar fi în domeniul OSCE, Actul final de la Helsinki, deci este această o formulă a înţelegerii politice, la care lucrăm în acest moment”, a menţionat ambasadorul României la NATO.
El a mai afirmat că există un dialog intens între Alianţa Nord-Atlantică şi Moscova pe tema apărării antirachetă, atât la nivel politic, cât şi între experţi, dar şi în cadrul Consiliului NATO-Rusia.
Ambasadorul Sorin Ducaru a arătat, de asemenea, ca discuţiile au şi părţi mai complicate, ca în orice negocieri şi, în pofida faptului că nu s-a ajuns deocamdată la o concluzie, obiectivul este ca la summitul NATO de la Chicago să existe o înţelegere asupra modalităţii concrete de cooperare şi să se treacă la faza de implementare.
În ceea ce priveşte temeririle şi obiecţiile ridicate de Moscova, ambasadorul României la NATO a explicat că sunt chestiuni tehnice care pot fi reglate. „Ştiu că experţii tehnici au vorbit şi şi-au prezentat datele, astfel încât prin programarea radarelor sau a traiectoriilor rachetelor interceptoare, ele să nu afecteze în niciun fel, să nu bată spre teritoriul Rusiei”, a afirmat ambasadorul Sorin Ducaru, care a reiterat că scutul antirachetă este pur defensiv.
„Chestiunea politică este să ajungem să lucrăm împreună pe acest concept de două sisteme independente, însă în strânsă cooperare”, a punctat oficialul român.
Rusia nu va accepta niciodată ca radarele folosite în cadrul sistemului antirachetă al NATO să-i acopere teritoriul, a dat de înţeles, sâmbătă, ambasadorul rus la NATO, Dmitri Rogozin, într-o declaraţie pentru RIA Novosti. Potrivit lui Dmitri Rogozin, radarele pe care Washingtonul vrea să le amplaseze în Europa în cadrul scutului antirachetă vor avea o rază de acţiune suficient de mare pentru a permite americanilor să controleze întreaga parte europeană a Rusiei. „Nu suntem împotriva dorinţei NATO de a-şi desfăşura sistemul de apărare antirachetă, ne opunem însă razei sistemului antirachetă al NATO, care poate acoperi partea europeană a Rusiei. Nu vom fi de acord niciodată în aceşti termeni, de aceea cerem garanţii juridice clare că sistemele nu sunt direcţionate împotriva intereselor noastre”, a declarat Dmitri Rogozin pentru RIA Novosti.
Rogozin declarase în mai că Rusia va coopera cu NATO doar la un proiect al unei reţele antirachetă comune, dar nu va lua parte la un scut antirachetă în Europa.
Reprezentantul rus a mai spus că discuţiile dintre Rusia şi NATO nu se soldează cu niciun fel de rezultate, chiar dacă NATO spune că totul decurge bine. „Din punctul de vedere al Rusiei, nu e bine şi partenerii noştri nu au nicio intenţie de a obţine progrese la negocieri”, a mai spus el, adăugând că actualul stadiu al scutului antirachetă în Europa va face obiectul unei discuţii pe care o va avea luni cu administraţia prezidenţială rusă.
Subsecretarul de stat american Ellen Tauscher, care se va afla săptămâna viitoare la Moscova, a întărit, joi, la Bucureşti, ideea că scutul antirachetă este exclusiv defensiv şi nu este îndreptat împotriva Rusiei, arărând că el se bazează pe rachete SM-3, folosite de 25 de ani, care nu ating capacitatea ori viteza rachetelor balistice ruse. Oficialul american a respins însă posibilitatea ca SUA să ofere garanţii juridice Rusiei.
Rusia s-a opus desfăşurării sistemelor antirachetă în apropierea graniţelior sale, motivând că i-ar ameninţa forţa disuasivă a propriului arsenal. NATO spune că are nevoie de scut, care va fi desfăşurat în Mediterana, Polonia, România şi Turcia, pentru a contracara ameninţarea unui potenţial atac cu rachetă dinspre Orientul Mijlociu, cu precădere din Iran.
Între timp, Spania şi Olanda au anunţat că vor participa la scutul antirachetă al NATO, care îl va include pe cel american din Europa şi care ar urma să fie operaţional în 2018, an când ar urma să se încheie şi ultima etapă a sistemului antirachetă al SUA în Europa.
Rusia şi NATO au fost de acord să coopereze în privinţa scutului european antirachetă la summitul NATO-Rusia de la Lisabona din noiembrie 2010. NATO insistă că trebuie să existe două sisteme independente, care să facă schimb de informaţii, în timp ce Rusia pledează pentru interoperabilitate deplină.
Moscova a cerut garanţii juridice din partea SUA în momentul în care s-a anunţat că baza de la Deveselu va găzdui rachete interceptoare, iar Rusia a avertizat joi că ar putea suspenda cooperarea cu Statele Unite privind scutul antirachetă din Europa, deoarece Washingtonul ia decizii fără a lua în calcul opiniile părţilor interesate. Într-un comunicat, Ministerul rus de Externe a criticat SUA pentru că iau decizii importante fără „o discuţie colectivă”.
