Alteța Sa Regală este primul copil al Majestății Sale și al Reginei Ana. Ea s-a născut în exil, în Elveția, la Lausanne, la 26 martie 1949. Este licențiată în Sociologie, Științe Politice și Drept Internațional a uneia dintre cele mai prestigioase universități britanice, cea din Edinburgh.
Anunțul Majestății Sale Regelui Mihai I referitor la starea gravă a sănătății sale a șocat opinia publică. Regele României este una dintre personalitățile românești cele mai iubite și, în ciuda vârstei sale înaintate, foarte mulți dintre monarhiștii români sperau să vadă pe Majestatea Sa întors acasă. Șocul a fost cu atât mai mare cu cât a venit în anul în care românii și Familia Regală serbează 150 de ani de la întemeierea Dinastiei, adică de la venirea în țară a Principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, cel care avea să devină Carol I, primul Rege al României.
Anunțul publicat de Casa Regală a României a readus în prim-plan problema succesiunii la Coroana României. Majestatea Sa Regele Mihai I a avut grijă să pregătească acest moment. Chiar dacă există speranțe că Regele va mai câștiga un răgaz bun înainte de a se duce la Domnul, Regele Mihai I a clarificat modul în care va fi făcută succesiunea. Prin Normele Fundamentale ale Casei Regale a României, prin care a abrogate legea salică, cea care cerea ca Regele să fie succedat doar de moștenitori bărbați, prin desemnarea Alteței Sale Regale Principesa Margareta a României drept Moștenitoarea Tronului și prin faptul că i-a acordat ASR Principesei Moștenitoare Margareta titlul de Custode al României, Regele Mihai I a arătat clar cine îi va urma. De asemenea, prin faptul că a reiterat în mesajul din 1 martie adresat românilor, în care anunța diagnosticul sever cu care se confruntă, faptul că va fi reprezentat în continuare de Principesa Moștenitoarea Margareta, Majestatea Sa a arătat că nu există nici o îndoială cu privire la succesoarea sa. ”Sunt sigur că fiica mea, Margareta, Custodele Coroanei, va găsi înțelepciunea și forța de a mă reprezenta și de a duce la îndeplinire toate acțiunile mele publice. Am cerut Consiliului Regal să-și continue menirea și să prezinte sfatul său Custodelui Coroanei”, a transmis Regele Mihai I în mesajul său din 1 martie.
Fidelitate de nezdruncinat
Membrii Consiliului Regal, care s-au întrunit în Elveția în zilele de 1 și 2 martie și care s-au întâlnit în data de 2 martie cu Majestatea Sa, și-au afirmat deja loialitatea față de Principesa Moștenitoare Margareta. Consiliul Regal a adoptat un document oficial în acest sens. ”Conform Normelor Fundamentale ale Familiei Regale a României, Consiliul Regal rămâne la dispoziția Custodelui Coroanei”, arată un document oficial adoptat de membrii Consiliului Regal în data de 2 martie, după întâlnirea cu Majestatea Sa Regele Mihai I. De asemenea, și principalele organizații monarhiste din România și-au afirmat regretul pentru starea de sănătate a Regelui, precum și fidelitatea față de Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare Margareta a României.
”Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei (ANRM) a luat act cu regret de decizia Majestății Sale Regelui Mihai I de a se retrage din viața publică. Toți membrii ANRM se roagă pentru însănătoșirea Majestății Sale”, afirmă cei doi copreședinți ai Alianței, Cătălin Șerban și Valentin Lungu. “ANRM își reafirmă fidelitatea de nezdruncinat și sprijinul față de Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare Margareta a României și față de toți membrii Familiei Regale a României. ANRM va continua să militeze ca până acum pentru revenirea României pe drumul său firesc, acela de monarhie constituțională”, mai susțin reprezentanții alianței.
Cei doi copreședinți ai ANRM au exprimat și opinia Clubului Monarhiștilor Clujeni și ai Clubului Monarhiștilor Bistrițeni, care au decis să participe la procesul de unificare a mișcării monarhiste din România. ”Nu există o personalitate mai potrivită și mai bine pregătită pentru a-l reprezenta pe Regele Mihai I și, atunci când va fi nevoie – noi sperăm că acest lucru se va întâmpla peste multă vreme – să îi succeadă Regelui”, a mai anunțat copreședintele ANRM, Cătălin Șerban.
Biografia publică a Principesei Moștenitoare Margareta confirmă declarațiile liderilor monarhiștilor. Alteța Sa Regală Principesa Margareta este primul copil al Regelui Mihai I și al Reginei Ana. Ea s-a născut în exil, în Elveția, la Lausanne, la 26 martie 1949. Alteța Sa Regală declara că, deși s-a născut în exil, a purtat tot timpul România în suflet. Principesa Margarate a României s-a pregătit serios pentru a-și asuma responsabilități publice. Alteța Sa Regală este licențiată în Sociologie, Științe Politice și Drept Internațional a uneia dintre cele mai prestigioase universități britanice, cea din Edinburgh. În perioada exilului, Alteța Sa Regală Principesa Margareta a României s-a implicat în activitatea unor organisme create în cadrul Națiunilor Unite. Ea a activat în cadrul Organizației pentru Alimentație și Agricultură și al Fondului Internațional pentru Dezvoltarea Agriculturii. În condițiile dramatice ale anului 1989, Alteța Sa Regală a decis să se dedice total țării sale. De aceea, Principesa Margareta a României a parasite cariera pe care și-o construise în cadrul organizațiilor internaționale și, din 18 ianuarie 1990, ea slujește interesele României.
Momentul în care Principesa Margareta a României a pășit pe pământ românesc a marcat reîntoarcerea Familei Regale a României în țara de unde fusese alungată în ianuarie 1948. Pentru a oferi un cadru funcțional activităților sale din domeniul caritabil, cultural și educativ, în anul 1990, împreună cu Regele Mihai I, Alteța Sa Regală a înființat Fundația Principesa Margareta a României. Este azi una dintre cele mai prestigioase și mai active fundații din România.
Una dintre acțiunile caritabile a Principesei Margareta a României a fost decisivă pentru viața sa. Alteța Sa Regală a vizitat un orfelinat din Piața Chibrit din București, unde avea loc un program de terapie prin artă, intitulat ”Artecole”. Acesta era coordonat de un talentat actor, Radu Duda, cu o carismă deosebită și cu o ținută morală ireproșabilă. Modul în care se ocupa de micii orfani a impresionat-o profund pe Principesa Margareta a României.
„Probabil că Principesei i-a plăcut această apropiere sufletească a copiilor faţă de mine pe care a găsit-o dovada unei anumite generozităţi şi aplecări asupra unui domeniu care îi era atât de drag. A fost o întâlnire care ne-a marcat pe amândoi sufleteşte”, descria actualul Principe Radu al României această întâlnire. Frumoasa poveste de dragoste care s-a născut în urma acestei întâlniri a continuat cu căsătoria dintre Magareta și Radu, în 21 septembrie 1996. Soțul Principesei Margareta a României a devenit, la rândul său, Principe al României. În anul 1997, la 50 de ani după ce fusese silit să abdice, Regele Mihai I a modificat Normele Fundamentale ale Casei Regale a României și a desemnat-o pe Principesa Margareta drept succesoare. Aceste norme stabilesc clar modul în care va avea loc succesiunea regală.
“Șeful Casei Regale a României, potrivit tuturor practicilor și convențiilor de astăzi, este de jure sau de facto Suveran, în termeni de autoritate asupra Casei Regale a României, la orice moment. Imediat după decesul Șefului Casei Regale a României, fără vreo proclamație ulterioară, Moștenitorul Evident sau Moștenitorul Prezumptiv, în funcție de cine va fi în viață și primul în linia de succesiune la acel moment, va primi din acea clipă titlul și apelativul de Rege sau Regină, indiferent de poziția Familiei ca Dinastie domnitoare sau ne-domnitoare și indiferent dacă, mai târziu, va alege sau nu să nu folosească un asemenea titlu sau apelativ”, prevăd Normele Fundamentale promulgate de Regele Mihai I. Tot aceste norme au oferit Alteței Sale Regale titlul de Custode al Coroanei României. Acest titlu este purtat de Șeful Casei Regale, în mod obișnuit.
În toți anii, Principesa Margareta a României a onorat încrederea acordată de tatăl său, iar în opinia istoricilor, fidelitatea sa față de Regele Mihai I nu poate fi comparată decât cu cea manifestată de Regele Ferdinand I față de Regele Carol I. În ciuda unor diversiuni referitoare la preluarea rolului de Moștenitor de alte persoane, Normele Fundamentale și dorința Regelui Mihai I sunt clare.
