Rasturnarea spectaculoasa de situatie in cazul primarului Radu Mazare, anchetat timp de doi ani, ne determina sa ne intrebam, cu fireasca justificare, cat de eficient este Departamentul National Anticoruptie si care e, in definitiv, menirea sa. Verdictul dat zilele trecute, NUP, adica neinceperea urmaririi penale in dosarele primarului si ale colaboratorilor sai, contrazice afirmatiile celor care dadeau ca sigura trimiterea acestuia dupa gratii! Timp de doi ani de zile, la Constanta am asistat la numeroase demonstratii de forta cu reprezentantii DNA in rolul principal. Descinderi in forta in Primaria Constanta, documente carate cu camioanele, ascultari de telefoane, oameni plimbati pe la audieri si anchete! Timp de doi ani de zile, anchetatorii au blocat pur si simplu activitatea Primariei, rascolind peste tot in cautarea unor probe compromitatoare. Angajatii acestei institutii au fost in permanenta hartuiti si terorizati, pentru ca, in final, verdictul de NUP sa nu justifice acest deranj care a pus pe jar un oras intreg. Nu discut statutul lui Radu Mazare, care a sustinut tot timpul ca este hartuit politic pentru ca este membru al PSD, ci modul de lucru si ineficienta DNA, care, iata, se afla in situatia jenanta de a nu putea justifica excesul sau de zel. Daca suntem corecti, este bine sa ne punem in postura deloc comoda a angajatilor Primariei anchetati la sange de DNA si care au trait tot timpul cu sabia deasupra capului. Ca unul care am fost tarat prin zeci de procese in perioada cand PSD se afla la Putere, cel mai aprig dusman al meu fiind Petre Stanca, nu am uitat momentele pe care le-am trait, motiv pentru care nu doresc nimanui sa treaca prin ceea ce am trecut eu. S-au pus premii pe capul meu, s-au promis functii unor indivizi care s-au angajat sa ma infunde, transformandu-mi viata intr-un cosmar. Vorbesc, asadar, de pe pozitia celui fript si patit. Dupa un astfel de verdict, DNA ar trebui sa se explice si sa justifice duritatea interventiilor sale in viata unor oameni. Cum ramane cu angajamentul celor care promiteau ca, in cel mai scurt timp, echipa primarului va ajunge dupa gratii? Pe ce s-au bazat domnii procurori cand au intocmit un dosar penal voluminos care cuprinde peste 50.000 de pagini?! Ce povesti nemuritoare se ascund intre copertele sale? Care este autenticitatea si care e eficienta autodenunturilor facute de diverse persoane? Nu este primul pas inapoi pe care il face DNA intr-un caz de notorietate publica, stiut fiind faptul ca si alte personaje importante sunt plimbate degeaba prin diverse instante. Care este efectul concret si direct al luptei impotriva coruptiei cand, practic, iata, actiunile DNA esueaza lamentabil?! Cui folosesc spectacolele de sunet si lumina pe tema coruptiei, pentru ca, la Constanta, in cazul mentionat, au lipsit doar artificierii si fanfara?!
