7.7 C
București
sâmbătă, 2 martie 2024
AcasăSpecialDNA cere suspendarea procedurii de intrare în insolvență a firmelor Asesoft și...

DNA cere suspendarea procedurii de intrare în insolvență a firmelor Asesoft și Teamnet, controlate de fostul deputat dispărut Sebastian Ghiță

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a solicitat Tribunalului Prahova suspendarea declanșării procedurii de insolvență a firmelor Asesoft și Teamnet, controlate de fostul deputat dispărut Sebastian Ghiță.

 Într-un comunicat de presă, DNA motivează solicitarea adresată Tribunalului Prahova.

„Până la acest moment nu a fost inițiată procedura falimentului și dizolvare a celor două persoane juridice. În cererea adresată Tribunalului Prahova, procurorii arată că măsura propusă are caracter urgent și se raportează strict la considerentul bunei desfășurări a procesului penal (prin asigurarea existenței pe mai departe a celor două persoane juridice, a prezenței lor la termenele de judecată și a activului patrimonial necesar pentru plata sancțiunii și a sumelor confiscate în cazul în care se va pronunța o hotărâre de condamnare definitivă)”, precizează DNA.

În 29 martie, procurorii anticorupție au dispus începerea urmăririi penale a firmelor Asesoft International și Teamnet International, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la trafic de influență și spălare a banilor.

Totodată, DNA a pus sechestru asupra unor imobile care aparțin firmelor Asesoft și Teamnet, în valoare de peste 13,2, respectiv 23,1 milioane de lei.

Dispariția lui Sebastian Ghiță

Sebastian Ghiță a fost dat dispărut încă din data de 21 decembrie 2016, când nu s-a prezentat la audieri la DNA Ploiești. Ulterior, mogulul de Ploieşti, trimis în judecată în două dosare şi urmărit penal în alte două, nu s-a prezentat nici la Poliție în cadrul programului de control judiciar. Neprezentarea atrage după sine emiterea unei măsuri mai severe, respectiv arestarea preventivă.

Sebastian Ghiță era dat în consemn la frontieră încă din momentul în care a fost pus sub control judiciar pe cauțiune, măsură preventivă în cadrul căreia exista interdicția de a părăsi țara.Potrivit Poliției de Frontieră, fostul deputat nu ar figura în evidențe ca ieșit din țară. Însă, acest lucru nu înseamnă că nu ar fi putut trece fraudulos frontiera.

Sebastian Ghiță a dispărut din vizorul Direcției de Operațiuni Speciale a Poliţiei pe 19 decembrie, după ce acesta a participat la o sindrofie a Serviciului Român de Informații. S-a dat alarma a doua zi, când polițiștii de filaj din fața locuinței din Ploieşti a mogulului au observat că acesta nu este acasă.  În 5 ianuarie, Instanța Supremă a admis cererea DNA de înlocuire a controlului judiciar pe cauțiune cu arestul preventiv, după ce Sebastian Ghiţă a încălcat condiţiile controlului judiciar. Ulterior emiterii mandatului de arestare preventivă în lipsă, Poliţia Română a transmis că a fost dat în urmărire naţională. După aceea, procurorii anticorupție au cerut magistraților Înaltei Curți de Casație și Justiție, să emită un mandat european de arestare și o cerere de urmărire internațională pe numele acestuia.

 

Dosarele fostului deputat Sebastian Ghiţă

În 31 martie, procurorii DNA Ploieşti l-au pus sub control judiciar pe cauţiune, în al patrulea dosar în care acesta este urmărit penal pentru corupţie, cauţiunea fiind stabilită la aproximativ 13 milioane de euro, reprezentând a zecea parte din averea estimată a parlamentarului.

În aprilie 2016, procurorii DNA Ploieşti au admis cererea deputatului Sebastian Ghiţă de constituire a cauţiunii în limita sumei de 59 milioane de lei, după ce parlamentarul a depus garanţii reale imobiliare şi mobiliare asupra mai multor bunuri imobile, bunuri mobile reprezentând echipamente ce aparţin unei societăţi comerciale şi opere de artă, toate în valoare de 86 milioane de lei.

În acest al patrulea dosar, Sebastian Ghiţă este acuzat de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, două infracţiuni de dare de mită, şantaj, cumpărare de influenţă şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere. În caz sunt judecaţi mai mulţi politicieni, poliţişti şi procurori de rang înalt din judeţul Prahova, fiind trimişi în judecată procurorul Liviu Tudose, adjunctul şefului Parchetului Curţii de Apel Ploieşti, procurorul Aurelian Mihăilă, fostul adjunct al aceluiaşi parchet, Constantin Ispas, fostul şef al DGA Prahova şi Viorel Dosaru, fostul şef al Poliţiei Prahova.

În acest dosar, un complet de trei judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a admis, în 16 decembrie, cererea fostului deputat de ridicare a interdicţiei de părăsire a ţării „Fără încuviinţarea organului competent”, aceasta fiind una dintre obligaţiile din cadrul controlului judiciar. Decizia nu este definitivă şi a fost contestată de procurorii DNA Ploieşti la Completul de cinci judecători al ICCJ. 

Procurorii DNA au mai deschis un dosar pe numele mogulului IT pentru luare de mită, suma cerută fiind de 50 milioane de euro de la diverse firme IT pentru ca acestea să obţină contracte cu statul. În al cincilea dosar, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Prahova a precizat că fostul deputat a dat dovadă de „perseverenţa infracţională”, motivând că se impune luarea măsurii arestării preventive întrucât această măsură este necesară pentru “înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică”.

Motivarea Tribunalului Prahova, în dosarul pentru luare de mită: A adus atingere gravă imaginii Parlamentului şi mediului de afaceri, atât pe plan intern, cât și internațional

 

„Judecătorul de drepturi şi libertăţi consideră că este de o gravitate deosebită ca un parlamentar (persoană aleasă de către electorat pentru una dintre cele mai importante demnităţi publice, de esenţa statului democrat) să fie implicat în astfel de infracţiuni de trafic de influenţă şi de spălare a banilor (chiar dacă două dintre faptele pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală faţă de inculpat, au fost săvârşite în perioada în care inculpatul nu avea calitatea de parlamentar iar o altă faptă a fost începută anterior dobîndirii calităţii de parlamentar). Prin faptele săvîrşite de inculpat, acesta a adus o atingere gravă atât imaginii Parlamentului României în faţa opiniei publice interne şi internaţionale cît şi mediului de afaceri căruia, de altfel, inculpatul i-a aparţinut", se arată în motivarea deciziei de arestare, potrivit Mediafax.

Magistratul susţine că „faptul că două dintre infracţiunile pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală faţă de inculpat au fost săvîrşite în anul 2008 este lipsit de relevanţă deoarece alte cinci infracţiuni au fost săvîrşite sau epuizate în cursul anului 2014", menţinoând că ancheta a fost demarată în cursul anului 2016 din cauză că infracţiunile vizate sunt greu de investigat şi de probat.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Prahova consideră că în cel de-al cincilea dosar pe care Sebastian Ghiţă îl are, fostul deputat a dat dovadă de „perseverenţa infracţională”, motivând că se impune luarea măsurii arestării preventive întrucât această măsură este necesară pentru “înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică”.

„Judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază în sensul că gravitatea faptelor săvîrşite de inculpat (sumele de bani pentru care inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian şi-a traficat influenţa fiind de ordinul milioanelor şi zecilor de milioane de lei; aceste sume au fost introduse în circuitul comercial, săvîrşindu-se astfel infracţiuni de spălare a banilor), modalitatea în care infracţiunile au fost comise, perseverenţa infracţională de care inculpatul a dat dovadă (a săvârşit 4 infracţiuni de trafic de influenţă şi 3 infracţiuni de spălare a banilor) şi rezonanţa socială deosebit de negativă pe care aceste infracţiuni de corupţie respectiv asimilate infracţiunilor de corupţie le produc în rândul opiniei publice, impun luarea faţă de inculpat a celei mai severe măsuri preventive – măsura arestării preventive deoarece privarea de libertate a inculpatului este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică", se precizează în document.

 

 

Cele mai citite

Robert Negoiță va candida la Primăria Sectorului 3 din partea PSD

Marți, în cadrul ședinței de Birou Permanent al PSD București, a fost validată în unanimitate propunerea PSD Sector 3 pentru candidatura lui Robert...

statuie de 1 milion de euro a lui Mihai Viteazul sau parcare supraetajată?

În orașul Zalău, un proiect de amploare a declanșat un adevărat val de controverse. Este vorba despre planul de a amplasa o statuie...

Teodosie a demonstrat că barba te ajută să nu se vadă cât de ciuntit ieși de la Sinod

Ilustrație: Marian Avramescu Înalt ridicatul cu macaraua arhiepiscop al Tomisului, Teodosie, le-a demonstrat tuturor bărbaților, prin propria exemplificare, de ce este benefic să porți...
Ultima oră
Pe aceeași temă