Donald Trump și Vladimir Putin au încercat să-și definitiveze, într-o discuție telefonică, zonele de influență în Siria. Convorbirea a avut loc în timpul vizitei cancelarului german, Angela Merkel, la Soci.Potrivit Kremlinului, Putin şi Trump au consimţit pe parcursul conversaţiei telefonice să încerce să stabilească o întrevedere bilaterală în Germania, în luna iulie, cu ocazia summitului G20 ce va avea loc în Hamburg.
Putin a propus niște „frontiere“
A fost primul dialog după ce SUA au atacat cu rachete Tomahawk baza siriană Shayrat, la 7 aprilie, ca urmare a atacului cu gaz sarin comis de Assad în Khan Sheikoun, soldat cu 87 de morți. Cea mai importantă parte a discuției a fost stabilirea zonelor de „detensionare a conflictului” din Siria, care monitorizate de Rusia, care de SUA, care de alte „țări garante” sau responsabile cu grupările implicate. Nu s-au trasat „frontierele”, dar Kremlinul a concluzionat că a fost „un dialog constructiv”. Deocamdată, Siria se află în fază distructivă, sub bombardamentele rușilor, a regimului Assad și sub asaltul milițiilor șiite ce urmăresc să evacueze populația siriană anti-Bashar (majoritară) și s-o înlocuiască. Astfel înțelege această alianță să-și delimiteze zonele de influență.
Putin a fost cel mai guraliv în dialogul cu Trump. El a propus implementarea unor „linii de armistițiu” aflate sub monitorizarea unui mecanism militar rusesc, evident. Liniile de armistițiu, în concepția lui Putin, trebuie monitorizate de către țările care „se îngrijesc” de grupările ce luptă în Siria, astfel încât să fie „împăcată” toată lumea: Turcia, Arabia Saudită, Qatar, Iordania și, nu în ultimul rând, Israel.
Trump e cu zonele de interdicție de zbor
Trump nu a prezentat idei concrete, doar a făcut referire la zone de interdicție de zbor pentru aviația lui Bashar al-Assad, una dintre ele fiind la frontiera cu Israelul și Iordania, zonă negociată de multă vreme.
Milițiile șiite sponsorizate de Teheran și conduse de ofițeri din Gărzile Revoluționare iraniene, luptătorii grupării teroriste libaneze Hezbollah și aviația lui Assad s-au concentrat în partea de sud a Siriei, unde se află unități de rebeli sponsorizate și susținute de SUA, Iordania și Israel. Este zona în care aviația israeliană a efectuat mai multe atacuri. Totodată, se știe interesul SUA pentru protecția kurzilor, pentru care a desfășurat blindate și pușcași marini lângă frontiera cu Turcia. Damascul, Teheranul și Beirutul se opun acestor „zone de interdicție de zbor”, motivând că aceste enclave se vor înmulți și vor divide țara în „zone autonome”. Liderul regimului de la Damasc, Bashar al-Assad, chiar crede că va supune întreaga țară care s-a revoltat împotriva lui. Libanul și Iranul își văd afectate interesele de a controla Siria. Însă, când SUA și Rusia își stabilesc zonele de influență, celelalte interese nu mai contează. Când reporterii l-au întrebat pe președintele Vladimir Putin dacă crede că Assad va fi de acord cu planul rusesc privind „liniile de armistițiu”, acesta a răspuns: „Un armistițiu este prima prioritate, iar cooperarea cu Washing-tonul este critică.”
Negocieri la Astana
În acest timp, la Astana a început a patra rundă de negocieri, miercuri, și vor dura două zile. Purtătorul de cuvânt al Ministerului kazah de Externe, Anwar Jainakov, a declarat că toate grupările invitate participă, inclusiv Forțele Siriene Revoluționare, conduse de Mohammed Alloush. De față sunt și reprezentanți ai „țărilor garante”, ce își asumă responsabilitatea pentru grupările de luptători. Adică, țările care-i sponsorizează și-i alimentează cu arme. Pentru prima dată este prezent și reprezentantul ONU pentru Siria, Stephane de Mistura, care și-a motivat prezența prin faptul că „e nevoie stringentă de calm”. De Mistura este însoțit de o echipă de experți ONU. Grupurile de jihadiști și de rebeli trebuie să accepte planul impus de Rusia, de a înlătura luptătorii ISIS și Jabhat al-Nusra din zonele unde se află și să stabilească liniile de armistițiu între ele, cu reprezentanții „garanților” prezenți pe aceste linii.
