Direcția Națională Anticorupție și Poliția Capitalei au creat un haos greu de descris în viața a doi martori-cheie din dosarul de corupție „Turceni-Rovinari”, în care au fost trimiși în judecată senatorul Dan Șova și fostul premier Victor Viorel Ponta.
Cele două instituții ale statului se războiesc și se contrazic în documente oficiale, în timp ce viața martorilor amenințați, Alin Brâncuș și Simona Ciurcu, s-a transformat într-un calvar.
Cei doi martori nu știu ce să mai creadă: s-au adresat Ministerului Justiției, Ministerului de Interne, Administrației Prezidențiale și Guvernului României pentru ca cineva să facă lumină în cazul lor și să le explice celor două instituții de forță cum ar trebui să aplice legea. RL a prezentat pe larg povestea celor doi martori amenințați, dar și abuzurile comise împotriva lor de polițiștii de la Poliția Capitalei, care, în loc să-i protejeze, i-au terorizat fizic și psihic. Pentru a clarifica situația „martorilor amenințați”, RL a obținut documente atât de la Poliție, cât și de la DNA. Actele, însă, sunt contradictorii și arată că legislația care reglementează protecția „martorilor amenințați” se aplică după ureche în România.
DNA reclamă pericolul la adresa martorilor
La data de 28 august 2015, procurorul Jean Uncheșelu de la DNA a emis o ordonanță de protecție prin care solicita Poliției Capitalei să asigure protecția martorilor Alin Brâncuș și Simona Ciurcu. Conform ordonanței lui Uncheșelu, cei doi martori se aflau atunci „într-o stare de pericol, existând o suspiciune rezonabilă că viața sau integritatea lor corporală poate fi pusă în pericol, având în vedere declarațiile date în fața organelor de urmărire penală de natură să contribuie la aflarea adevărului și tragerea la răspundere penală a persoanelor cercetate”.
În baza ordonanței DNA, Poliția Capitalei trebuia să întocmească un acord de protecție care să conțină toate măsurile de protecție ce urmau să fie luate pentru protejarea celor doi martori. Ulterior, documentul trebuia semnat de cei doi martori. În cazul în care aceștia refuzau să îl semneze, trebuia înștiințat procurorul de caz. Acesta din urmă, în situația dată, ar fi trebuit să anuleze ordonanța de protecție.
Poliția oferă protecție, dar fără să știe cum
Culmea, însă, la data emiterii de către DNA a ordonanței de protecție, Poliția habar nu avea cum să asigure această protecție. Concluzia reiese cu certitudine dintr-un punct de vedere oficial, emis de către Poliția Capitalei la solicitarea RL. Conform acestui punct de vedere, „încheierea unui acord de protecţie, precum şi modelul acestuia sunt prevăzute în Dispoziţia I.G.P.R. nr. 50/27.06.2016, cu intrare în vigoare la 01.07.2016”.
Practic, “modelul” de acord de protecție a fost aprobat de către Poliția Română la aproape un an după ce DNA a emis ordonanța de protecție. Logic, întrebarea care se pune este: cum anume au acordat polițiștii protecție “martorilor amenințați”, pe baza căror reglementări specifice?
Protecție fără acordul protejatului
Direcția Generală de Poliție a Municipiului București (DGPMB) a încercat o justificare prin adresa citată anterior și a menționat prevederile Codului de Procedură Penală. Codul reglementează protecția martorilor amenințați la articolele 125-128. „Aceste prevederi legale nu impun necesitatea existenţei acordului pentru persoanele având calitatea de martor ameninţat în vederea aducerii la îndeplinire a măsurilor de protecţie dispuse”, a susținut Poliția Capitalei pentru RL.
Totodată, DGPMB a mai precizat că în acest caz martorilor le-a fost prezentat acest act de obținere a acordului în mai multe rânduri, dar de fiecare dată martorii au refuzat să îl semneze. „Nesemnarea acordului de către martorul ameninţat nu înseamnă că Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti nu pune în aplicare măsurile dispuse prin ordonanţă în conformitate cu prevederile art. 126 CPP, act normativ de nivel superior în domeniu”, a completat Poliția Capitalei.
DNA contrazice Poliția Capitalei
Informațiile furnizate de Poliția Capitalei au fost infirmate de către procurorii Marius Bulancea și Jean Uncheșelu de la DNA. Aceștia susțin într-un docu-ment transmis celor doi martori amenințați că „în temeiul dispozițiilor legale (Cod Procedură Penală, Legea 682/2002, HG 760/2004) măsurile de protecție ce vă vizează pot fi puse în aplicare doar cu acordul scris al dvs. în cadrul unui acord de protecție, protocol de protecție sau plan de măsuri de protecție.”.
Pentru a clarifica disputa dintre polițiști și procurori în cazul martorilor din dosarul Șova-Ponta, RL a solicitat un punct de vedere și Direcției Naționale Anticorupție. Instituția, însă, se ascunde în spatele confidențialității: „în ceea ce priveşte punerea în executare a măsurilor de protecţie, aceasta le revine organelor de poliţie desemnate de parchet sau, după caz, de instanţa de judecată. Cu referire la eventualele sesizări depuse la organele de urmărire -penală, acestea nu reprezintă informaţii publice, în conformitate cu art.25 alin. 3 din Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media, aprobat prin Hotărârea 573 din 6 mai 2014 a Plenului CSM”.
Brîncuș: „Gabriel Oprea mă apăra de Șova și Ponta“
Într-un amplu interviu pentru RL, publicat acum o lună, martorul Alin Brîncuș a explicat de ce crede că polițiștii au transformat protecția în teroare. Iată, mai jos, un fragment relevant din interviu.
Petru Zoltan: Când au început amenințările la adresa dvs.?
Alin Brîncuș: Amenințările la adresa noastră au început înainte de a începe ancheta DNA. Aceste lucruri reies din declarațiile martorilor. Am fost amenințați direct și indirect. De cine puteam să fim amenințați, dacă nu de cei inculpați din dosar?
De când aveți statutul de martor amenințat?
În luna iunie 2015 s-au constatat niște pericole care ne pândesc. Procurorul ne-a adus la cunoștință și a decis să luăm legătura cu cei de la Oficiul Național pentru Protecția Martorilor (ONPM). Au venit doi comisari-șefi, au fost la noi și urma să se întocmească un protocol care urma să ni se aducă la cunoștință. Să îl semnăm sau să refuzăm.
Întocmirea acestui protocol durează cam două săptămâni pentru că se fac niște verificări. Până să întocmească acest protocol, cei doi comisari, împreună cu alți 15 ofițeri din conducerea ONPM, au fost arestați într-o altă cauză. Atunci, ONPM nu a mai avut conducere. Ulterior, procurorul a decis să institutie asupra noastră o ordonanță de protecție.
RL: Ce pericole erau la adresa dvs?
Existau amenințări la adresa vieții și integrității noastre personale. Asta știu de la procuror (în ciuda insistențelor RL, Alin Brîncuș nu a dat mai multe detalii despre cei care l-au amenințat, invocând confidențialitatea impusă de procurorul de caz – n.r.).
RL.: Cine urma să vă asigure protecția?
(nervos) Eu nu iau apărarea DNA. Pentru că a pus lupul paznic la oi. Până la urmă, pe mine mă apăra de Șova și Ponta cine? Gabriel Oprea! Orice măsură de protecție se face cu acordul ministrului de Interne. Cine era ministrul de Interne atunci? Gabriel Oprea! Adică DNA a transmis ordonanța de protecție ministrului Gabriel Oprea, care trebuia să o semneze. Era o ordonanță confidențială și, la 20 de minute după ce a semnat, Șova și Ponta au aflat.
Protecție cu cătușe și genunchi în stomac
“Protecția” pe care polițiștii i-au acordat-o martorului amenințat Alin Brîncuș a mers până la încătușare în plină stradă, chiar lângă sediul Secției 7 Poliție. În legătură cu acest incident, Brîncuș a susținut pentru RL că totul a pornit de la o banală vizită cu pisica la medicul veterinar, cu care polițiștii nu au fost de acord. „M-am oprit la trecerea de pietoni iar ei m-au încătușat. Am fost dus în secție cu mâinile încătușate la spate. Unul dintre cei doi agenți m-a lovit. Mi-au spus să stau jos. Am zis că nu stau pentru că am mâinile legate la spate. A venit la mine și mi-a dat cu genunchiul în stomac. Apoi m-a strâns de gât și mi-a dat cu
cotul în spate. A venit comandantul secției, i-a spus celui de la SAS să îmi desfacă cătușele și a refuzat spunând că mă dădeam cu capul de pereți pe stradă”, a completat Brîncuș.
Ponta și Șova, evaziune și spălare de bani
Fostul premier al României, Victor Viorel Ponta și senatorul Dan Șova, împreună cu mai mulți directori de la Complexul Energetic Rovinari și Turceni, au fost trimiși în judecată pentru fapte de corupție. Ponta a fost trimis în judecată pentru 17 infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani.
La rândul lui, senatorul Dan Șova a fost acuzat de 17 infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală, spălarea banilor și trei infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu. Practic, Șova este acuzat că a prejudiciat complexurile energetice cu aproximativ 3,5 milioane lei, prin încheierea unor contracte de asistență juridică în care se prevedea plata comisionului de succes.
În cazul fostului premier Victor Viorel Ponta, procurorii DNA susțin că, în perioada octombrie 2007- decembrie 2008, a obținut prin cabinetul individual de avocat de la SCA „Șova și Asociații” puțin peste 180.000 lei, pentru presupuse activități efectuate în conlucrare, dar care în realitate nu s-au efectuat.
