Ce fel de legături bolnăvicioase dintre politicieni și oameni de afaceri reies din dosarul Uioreanu

Condamnarea la închisoare a fostului președinte al Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu, a dezvăluit pentru prima oară în mod oficial complicitatea dintre diferiți lideri politici și oameni de afaceri din județ.

Share

Claudiu Padurean 0 comentarii

Actualizat: 15.05.2016 - 14:57

Condamnarea la închisoare a fostului președinte al Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu, a dezvăluit pentru prima oară în mod oficial complicitatea dintre diferiți lideri politici și oameni de afaceri din județ. Un personaj cheie al acestei rețele pare să fie omul de afaceri Ioan Bene, conectat cu lideri din PNL, PSD și UDMR. Ioan Bene și-a construit un adevărat imperiu, care include companii de construcții, companii din domeniul producției industriale, dar și unități hoteliere.

Fostul președinte al Consiliului Județean Cluj, liberalul Horea Uioreanu, a fost condamnat joi la șase ani și șase luni de închisoare, cu executare. Sentința a fost pronunțată de magistrații de la Tribunalul Cluj, care l-au găsit vinovat pe fostul lider al PNL Cluj de fapte de corupție. Concret, el ar fi primit mită pentru a favoriza o serie de firme care aveau contracte direct cu Consiliul Județean sau cu regii ori societăți subordonate Consiliului. Horea Uioreanu a fost arestat preventiv în data de 29 mai 2014. Pe lângă condamnarea la închisoare cu executare, magistrații au mai dispus și confiscarea a 281.000 de lei și 32.000 de euro, sume pe care, potrivit procurorilor DNA, Horea Uioreanu le-a primit drept mită. De asemenea, instanța i-a interzis fostului președinte al Consiliului Județean Cluj, pentru o perioadă de patru ani, dreptul de a fi ales sau numit într-o funcție publică. Din executarea efectivă a pedepsei îi va fi dedusă perioada petrecută cu arest preventiv, între 28 mai 2014, când a fost reținut de procurorii anticorupție, și 2 aprilie 2015.

De asemenea, magistrații l-au condamnat pe omul de afaceri Ioan Bene la trei ani și 10 luni de închisoare cu executare, pentru dare de mită. Instanța a dispus și desființarea unor înscrisuri falsificate de Ioan Bene, pentru a-și acoperi faptele. Ioan Bene a recunoscut în fața magistraților că i-a oferit bani fostului președinte al Consiliului Județean Cluj. „Arăt că nu am ținut nici o evidență a sumelor pe care i le-am plătit lui Uioreanu, însă apreciez că în total i-am remis acestuia undeva la 50.000 de euro sau poate chiar mai mult. Ce este consemnat în învinuirea ce-mi este adusă cu privire la cuantumurile sumelor de bani ce le-am remis lui Uioreanu și periodicitatea acestor remiteri pe care le-am făcut par a fi corespunzătoare cu modul în care s-au purtat lucrurile în realitate”, afirma Ioan Bene.

Tot pentru dare de mită a fost condamnat și omul de afaceri Vasile Pogăcean, care a primit trei ani de închisoare cu executare.

Doi dintre inculpați în acest dosar de corupție au primit închisoare cu suspendare. Fostul președinte al PNL Cluj-Napoca, Ioan Petran, care este conferențiar universitar și actual consilier județean, a primit trei ani de închisoare cu suspendare, iar directorul companiei UTI, Gabriel Davidescu, a primit doi ani și cinci de închisoare cu suspendare. Compania UTI are contracte cu Aeroportul Internațional Cluj-Napoca și administrează parcarea din incinta aeroportului. De asemenea, UTI a executat sensul giratoriu de la intrarea în aeroport, precum și lucrări la o stație de epurare plătită de Consiliul Județean. De altfel, directorul de dezvoltare al firmei, Gabriel Davidescu, a recunoscut în fața magistraților că i-a oferit lui Ioan petran suma de 10.000 de euro, însă a adăugat că a făcut acest lucru în baza unei relații de amiciție. Banii i-au fost remiși în data de 17 aprilie 2014, în contextul campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare. Ioan Petran a susținut că acești bani ar fi fost un împrumut pentru susținerea campaniei electorale a PNL. Nu exista nici un termen stabilit pentru restituirea banilor.

Negocierile dintre Horea Uioreanu, Ioan Petran și Gabriel Davidescu au fost purtate în zilele de 8 și 9 aprilie 2014, la Hotel Radisson din București. Inițial, potrivit unui SMS trimis de Ioan Petran și interceptat de anchetatori, consilierul județean PNL îi solicitase lui Gabriel Davidescu suma de 20.000 de euro. În schimbul acestor bani, reprezentantul companiei UTI se aștepta să fie sprijinit în relația cu Aeroportul din Cluj. Compania dorea extinderea suprafeței destinată parcărilor pe care o administrează, dar și construirea unui hotel de patru stele în incinta aeroportului. Construcția acestui hotel era deja prevăzută într-un contract de concesiune încheiat în 2010.

Interceptat cu ajutorul propriului său fin

Însă acest dosar nu este singurul în care Horea Uioreanu a apărut în boxa acuzaților. El a fost trimis în judecată și într-un dosar generat de faptul că a aflat fără drept informații secrete. În același dosar, fostul subprefect, Mihnea Iuoraș (acesta are probleme penale și în dosarul retrocedărilor), iubita acestuia, ex-subofițerul SRI, Elena Albu, și mama acesteia, Silvia Bălaj, au semnat acorduri de recunoaștere a vinovăției. Elena Albu lucra la centrul de interceptări al SRI și îi transmitea lui Horea Uioreanu informații despre acțiunile de supraveghere a acestuia, prin intermediul lui Mihnea Iuoraș și a Silviei Bălaj.

Faptele pentru care Horea Uioreanu era supravegheat de SRI sunt tocmai faptele de corupție legate de afacerile cu Ioan Bene și Vasile Pogăcean care i-au atras condamnarea în primul dosar. Horea Uioreanu a fost interceptat cu ajutorul unui fin al său, Răzvan Pop, care avea și calitatea de consilier al fostului președinte al Consiliului Județean Cluj. Răzvan Pop era și cel care ținea, într-un tabel în Excel evidența șpăgilor pe care le-ar fi primit Horea Uioreanu. Ca un amănunt de culoare, tabelul respectiv avea parola 1,2,3... Însă acesta nu este singurul amănunt care frizează ridicolul în dosarul de corupție în care au fost condamnați Horea Uioreanu și Vasile Pogăcean. Din evidența sumelor încasate și cheltuite ținută de Răzvan Pop reiese și că Horea Uioreanu a folosit o parte din șpaga primită pentru a cumpăra un... bec fluorescent, pentru a testa dacă banii primiți nu sunt cumva inscripționați cu cuvântul ”mită”, pentru că se temea de un flagrant din partea procurorilor.

O parte din banii încasați ajungeau la fosta sa soție, care este în prezent deputat PNL. Alți bani erau folosiți pentru plata ratelor la unele credite contractate de mama sa, iar alți bani erau folosiți pentru a renova cabana de la munte a președintelui Consiliului Județean. Bineînțeles, o parte din banii încasați de Horea Uioreanu au fost folosiți pentru a finanța activitatea sa politică, în contextul în care acesta era, în 2014, și președintele PNL Cluj. La rândul său, consilierul județean Ioan Petran, care a fost condamnat cu suspendare în acest dosar, ar fi folosit o parte din bani ca să își cumpere un iPhone 5 Gold și ar fi cerut șpagă trei scaune de birou și un chioșc de grădină.

Imperiul lui Ioan Bene

Omul de afaceri Ioan Bene controlează un adevărat imperiu economic la Cluj. Printre afacerile controlate de el intră fabrica Unirea din Cluj, TCM, Avicola, dar și grupul Ben&Ben. Brandul Ben&Ben a devenit cunoscut după ce a fost implicat în județul Maramureș într-un scandal legat de reabilitarea unui drum cu ajutorul fondurilor europene. Publicația locală Gazeta de Maramureș a relatat despre o serie de nereguli, dintre care cea mai hilară a fost asfaltarea unui ciot de prun în mijlocul drumului! Grupul Ben&Ben a prosperat în perioada în care executa lucrări la Autostrada Transilvania, subcontractate de la compania americană Bechtel, care primise contractul pentru construirea autostrăzii fără licitație de la Guvernul Adrian Năstase, în care clujeanul Ioan Rus deținea funcția de vicepremier. Lucrările pentru Bechtel erau executate cu camioane Mercedes. Ioan Bene a recunoscut, într-un interviu acordat ziarului Ziua de Cluj, că aceste camioane au fost cumpărate, în perioada 2003 – 2004, de la dealerul Mercedes condus de Ioan Rus, RMB Interauto Cluj, însă susținea că pe atunci nu îl cunoștea pe actualul vicepreședinte al PSD.

Potrivit presei locale, Ioan Bene ar fi devenit finul lui Ioan Rus, însă această informație nu a fost niciodată confirmată oficial. Însă este oficial faptul că Ioan Bene a devenit partener de afaceri al copiilor lui Ioan Rus. Compania Napocamin, controlată de Ioan Bene, a devenit asociata companiei Romproduct Serv, ai cărei acționari sunt Ioana Pușcaș (fiica lui Ioan Rus, căsătorită cu Vasile Pușcaș, un tânăr om de afaceri care deține afaceri în domeniul salubrității în județul Satu Mare, ziarul Vocea Transilvaniei și care construiește un ansamblu imobiliar pe locul fostei fabrici de bere Ursus) și Ioan Alexandru Rus.

Firma în care sunt asociați Ioan Bene, Ioana Pușcaș și Ioan Alexandru Rus se numește RIA Meridian. Aceasta gestionează Hotelul Meridian. Hotelul a fost preluat de la fostul șef PDL al Direcției Silvice Cluj, Ioan Morar, care a fost trimis în fața procurorilor de către fostul ministru delegat pentru Ape și Păduri, Lucia Varga, pe motiv că ar fi fost implicat în mafia lemnului din Munții Apuseni. Societatea Napocamin a preluat și Hotelul Continental din centrul Clujului, pentru suma de cinci milioane de euro, dar și restaurantul Aroma. Hotelul Continental a fost preluat de la un alt om de afaceri cu probleme penale. Este vorba de albaiulieanul Dorel Tămaș, care s-a numărat printre acționarii fondatori ai mall-ului din Alba Iulia. O altă companie din grupul condus de Ioan Bene este Napoca Construcții, cea care a câștigat lucrările pentru construirea noii piste a Aeroportului Internațional Cluj-Napoca.

Președintele companiei este Ștefan Dimitriu, președinte al Camerei de Comerț și Industrie din Cluj și liderul filialei clujene a UNPR. Ștefan Dimitriu a condus Construcții Napoca și în perioada în care acționar la această companie era fostul ministru Ioan Rus, ioar compania era controlată de omul de afaceri Ion Țiriac. În acea perioadă, compania Construcții Napoca era abonată la contracte plătite din bani publici: de la modernizarea aeroportului la construirea sediului ISU.

Celălalt om de afaceri implicat în dosar, Vasile Pogăcean, patronul companiei Sinai, are ”vechime” în scandaluri de corupție. Fostul senator PD, Iuliu Păcurariu, cerea încă din anul 2002 o anchetă în legătură cu contractele în valoare de 3,8 milioane de euro pe care firma Sinai le primise de la fostul primar PSD al comunei Iclod, Ionel Hurducaș. Și asta în condițiile în care Vasile Pogăcean era consilier local PSD în această comună, deci se afla în conflict de interese. Ionel Hurducaș și-a pierdut în cele din urmă mandatul de primar în anul 2006, când a fost condamnat penal pentru delapidare.

Citește totul despre:

Comentarii