Ungaria şi România mai au unele dezacorduri în ceea ce priveşte problema minorităţilor, a apreciat, vineri, la Bucureşti, secretarul de stat MAE din ungar, Németh Zsolt, care a menţionat că mai sunt lucruri de făcut în ceea ce priveşte învăţământul superior şi restituirea averilor bisericeşti, anunţă NewsIn.
Doi înalţi oficiali ungari au avut vineri la Bucureşti consultări cu scretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu. Este vorba despre secretarul de stat din MAE ungar Németh Zsolt şi de subsecretarul de stat Répás Zsuzsanna din Ministerul Administraţiei Publice şi Justiţiei, copreşedinte al părţii ungare al Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în domeniul minorităţilor naţionale.
La finalul discuţiilor, secretarul de stat din MAE ungar a apreciat că Ungaria şi România mai au încă „unele dezacorduri” pe tema minorităţilor. „Dar cea mai importantă condiţie pentru o strategie politică bilaterală de succes pe minorităţi este dacă suntem capabili să discutăm despre problemele sensibile”, a afirmat Németh Zsolt. El a dat însă asigurări că între România şi Ungaria cele mai sensibile probleme „pot fi dezbătute şi discutate”, menţionând convorbirile purtate vineri la Bucureşti cu partea română. „Avem bunăvoinţa de a privi la propunerile, iniţiativele partenerilor noştri, că este o motivaţie pozitivă în spatele fiecărei probleme puse pe masa de discuţie. Aceasta este cel mai important”, a mai declarat secretarul de stat din MAE ungar.
Oficialul ungar a mai afirmat că Budapesta are o poziţie pozitivă în legătură cu noua lege a educaţiei adoptată recent de România şi a menţionat, de asemenea, cooperarea cu Bucureştiul privind problemele cetăţeniei. Secretarul de stat din MAE ungar a făcut însă referire la câteva probleme aflate în curs de discuţie cu partea română. „Avem multe de făcut pe viitor în multe alte domenii, cum ar fi învăţământul superior, acreditarea universităţii Sapientia, care este pe agenda Parlamentului României de mai mult timp. Cred că avem multe de făcut în privinţa restituirii averilor bisericeşti, care şi acesta este un proces, iar în această perioadă par să existe unele probleme care trebui rezolvate şi alte multe probleme”, a arătat oficialul ungar.
El a subliniat însă minorităţile din România şi din Ungaria sunt privite ca „nişte valori” care contribuie la relaţia bilaterală „bogată şi diversă” româno-ungară. „Dacă vom reuşi să păstrăm cultura acestora vom fi şi mai bogaţi”, a conchis secretarul de stat din MAE ungar.
La rândul său, secretarul de stat pentru afaceri europene, Bogdan Aurescu, apreciat că nu există dezacorduri între România şi Ungaria în problema minorităţilor, ci „numai probleme care trebuie rezolvate, provocări, mai degrabă”.
„Comitetul pentru minorităţi este cadrul de rezolvare a acestora, sunt recomandări pentru guvernul României, pentru guvernul Ungariei, pentru ambele guverne şi vom vedea în întâlnirea de anul acesta unde ne aflăm cu aceste recomandări”, a menţionat secretarul de stat pentru afaceri europene. El a făcut referire la protocolul semnat în iulie 2009 între România şi Ungaria şi a dat asigurări că cele mai multe din recomandările pentru Guvernul României sunt îndeplinite. „Nu voi vorbi pentru partea ungară, dar avem la dispoziţie mecanismul comisiei comune pentru a discuta aceste probleme”, a punctat secretarul de stat pentru afaceri europene din MAE român.
El a declarat, de asemenea, că a avut cu delegaţia de la Budapesta discuţii cu privire la o serie dintre problemele semnalate de comunitatea românească din Ungaria, printre care chestiunea reprezentării parlamentare pentru minorităţile naţionale, etnobusiness-ul. „Şi vom discuta şi în continuare şi chestiuni despre sprijinul educaţiei în limba română, a mass-media în limba română. Dar ceea ce este foarte important este că ambele părţi doresc organizarea în perioada următoare a unei noi reuniuni a comitetului de specialitate comun româno-ungar privind minorităţile naţionale. Reamintesc că ultima reuniune a avut loc în luna iulie 2009 la Bucureşti şi acesta este cadrul potrivit pentru a discuta aceste teme”, a subliniat secretarul de stat pentru afaceri europene din MAE român.
Comunitatea românească din Ungaria numără în jur de 10.200 de persoane, răspândite pe tot cuprinsul ţării, cu precădere în partea de est, la graniţa cu România. Peste 1.200 de români locuiesc în capitala Budapesta.
Românii din Ungaria beneficiază de învăţământ în limba română în cadrul unor şcoli bilingve sau studiază limba maternă ca materie şcolară, fără a avea însă o instituţie de învăţământ cu predare integrală în limba română.
De asemenea, românii nu beneficiază de reprezentare parlamentară în Ungaria.
Comunitatea românilor din Ungaria ar putea avea în curând un reprezentant de drept în Parlamentul de la Budapesta, a anunţat la 29 iunie anul trecut ministrul român de externe, Teodor Baconschi, după o întrevedere la Bucureşti cu omologul său ungar, János Martonyi. Ministrul Baconschi a declarat, de asemenea, că Budapesta examinează posibilitatea de a declara Biserica Ortodoxă română din Ungaria drept cult istoric şi a apreciat că acest lucru ar „ameliora condiţia legală şi vizibilitatea socială a acestei Biserici în ţara vecină”.
