Presa a publicat in ultimele zile informatii cu privire la reducerea alarmanta a cheltuielilor de consum ale populatiei in luna ianuarie. Am vazut pe micile ecrane directori de magazine care se plangeau ca la anumite produse de consum curent vanzarile au scazut si cu 30-40 la suta sau chiar mai mult. Pentru autoturisme, case sau bunuri de folosinta indelungata, aceasta tendinta se manifesta chiar de cateva luni. Aceasta contractie dramatica a consumului este greu de explicat doar cu datele oferite de diverse surse statistice: per total, veniturile populatiei nu au scazut in ultimele cateva luni, iar creditele bancare, care oricum finanteaza doar o mica parte din consum, si-au incetinit cresterea, dar nu au scazut in termeni absoluti. In ianuarie 2009 cel putin, nu exista nici un indiciu ca scaderea consumului ar putea fi pusa pe seama unei reduceri semnificative a resurselor financiare ale populatiei. Care sa fie deci explicatia contractiei observate la nivelul consumului?
Elementul cel mai volatil, care s-a modificat rapid, este comportamentul oamenilor, care incep sa reactioneze la acumularea de stiri proaste cu privire la perspectivele economiei si isi pierd increderea, adoptand un comportament defensiv. Daca incepi sa crezi ca va veni Marea Criza, ca ai putea ramane fara slujba si ca nu se stie cat va dura o eventuala recesiune, te pregatesti strangand cureaua: renunti la ce se poate renunta din consumul curent, decizi ca masina veche te mai poate duce cativa ani si amani cumpararea unei locuinte pana ce situatia se mai limpezeste. Se modifica nu doar comportamentul de consum, ci si cel investitional: investitiile cu potential de castig mare, dar riscante, cum ar fi actiunile societatilor tranzactionate pe bursa, nu mai sunt o optiune atractiva, in topul preferintelor investitionale figurand acum valutele solide ("hard currencies" cum le spun americanii) sau chiar aurul.
Paradoxal este ca aceste comportamente rationale la nivel individual sunt tocmai cele care agraveaza criza: din lipsa de desfacere, producatorii sunt nevoiti sa restranga productia, sa licentieze personal, intarind astfel asteptarile pesimiste si comportamentele defensive. Retragerea investitorilor de pe piete are ca efect scaderea si mai accentuata a valorilor mobiliare, care face tot mai dificila finantarea chiar si a proiectelor viabile. Se instaleaza un cerc vicios in care depresia (in sensul de asteptari sumbre privind viitorul) la nivel individual induce depresia pietelor, a productiei si investitiilor, care nu fac decat sa confirme pesimismul… Exuberanta irationala care a dus la excesele cresterii din ultimii ani a fost serios zdruncinata de criza financiara si tinde sa fie inlocuita de o la fel de irationala lipsa de incredere.
Francis Fukuyama (cunoscut mai ales pentru lucrarea sa "Sfarsitul Istoriei si Ultimul Om") a publicat in 1995 "Trust", o lucrare ce pune in evidenta rolul fundamental pe care increderea il joaca in organizarea si performantele societatilor moderne. Este momentul ca liderii politici sa realizeze cat de important este acest ingredient pentru ruperea cercului vicios al depresiei. Toate privirile sunt acum atintite asupra presedintelui Barack Obama, care a fost investit cu un urias capital de incredere: ii revine sarcina deloc usoara de a gasi formula prin care sa redea Americii si lumii aceasta incredere de care are atata nevoie.
Romania nu poate schimba cursul economiei mondiale si nu poate decat sa spere ca va scapa cu cat mai putine pagube din actuala criza. Liderii politici din Romania au insa aceeasi obligatie ca prin comportamentul si masurile pe care le adopta sa restabileasca acest pretios capital national: increderea.
