După ce, la începutul anului, Germania a declarat că nu va susţine logistic bombardamentele NATO din Libia, publicaţia Der Spiegel a intrat în posesia unor documente care arată că 11 soldaţi germani au participat la operaţiunile împotriva colonelului Gaddafi. Acum, un parlamentar este hotărât să aducă statul german în faţa Curţii Constituţionale, pentru că Guvernul nu a cerut şi acordul Parlamentului în privinţa trupelor.
În martie, Germania îşi soca aliaţii când declara că se opune acţiunilor NATO împotriva colonelului Gaddafi în Libia: „Noi am declarat foarte limpede că sprijinim obiectivele rezoluţiei ONU. Operaţiunile militare pot fi organizate de pe teritoriul german şi constituie un gest de solidaritate normală în cadrul Alianţei. Însă, dacă noi odată am decis să nu participăm la această operaţiune, pentru că suntem de această părere şi credem că există îndoieli îndreptăţite vizavi de sensul acestei operaţiuni, atunci nu putem admite prezenţa militarilor germani la acţiunile aviaţiei”, preciza, atunci, ministrul federal al Apărării, Thomas de Maiziere.
Totuşi, publicaţia Der Spiegel a intrat în posesia unor documente care demonstrează că soldaţii germani care făceau parte din trupele NATO staţionate în Italia participau la misiuni ale Alianţei, relatează publicaţia, în ediţia electronică.
Răspunzând unei interpelări a unui parlamentar din Partidul Verde, Hans-Christian Strobële, Germania a admis că 11 soldaţi care fac parte din trupele NATO staţionate în Italia sunt implicaţi în atacuri aeriene ale NATO. Documentele obţinute de Der Spiegel de la Ministerul Apărării mai arată şi că soldaţii germani nu deţin funcţii de conducere în operaţiunile desfăşurate în Libia.
Informaţiile sunt calificate de publicaţia germană drept „extrem de explozive din punct de vedere politic„, întrucât, la începutul anului, Germania a declarat că se opune intervenţiei militare în Libia, fapt care i-a adus suficiente critici din partea comunităţii internaţionale- mai ales Franţa şi Statele Unite. Însă, pentru că Germania este membră a Alianţei, ţara este obligată să trimită soldaţi în misiuni NATO. Totuşi, lui Strobële i se pare scandalos că soldaţii germani participă la selectarea ţintelor viitoarelor atacuri. „Practic, prin aceste acţiuni, luăm parte, în secret, la războiul împotriva Libiei”, a arătat parlamentarul.
Chiar după ce s-a declarat împotriva bombardamentelor NATO, Germania a început să furnizeze componente de bombe pentru război. „Noile informaţii nu fac decât să le întărească părerea celor care au susţinut încă de la început că politica dusă de Germania nu era transparentă”, comentează Der Spiegel.
Alianţa NATO nu poate fi refuzată
Parlamentarul Strobële compară acest scandal cu cel în care au fost implicaţi, în 2003, ofiţeri ai Serviciului Secret German, care s-au implicat în războiul din Irak, cu toate că guvernul, condus atunci de cancelarul Gerhard Schroder, s-a opus intervenţiei americane în Irak.
„Sigur că poţi să refuzi o misiune, invocând temeiuri de ordin moral şi politic, însă, ca membru NATO, nu poţi pur şi simplu să te debarasezi de problemă„, a explicat un înalt funcţionar din guvern.
Soldaţii germani şi încă 250 militari din alte ţări NATO au fost chemaţi să asigure securitatea pe durata misiunilor în Libia, se arată în documentul obţinut de Der Spiegel.
„După cum vede problema ministerul, este imposibil să refuzi NATO şi poate fi considerată chiar o violare a obligaţiilor pe care le are Germania, ca semnatară a tratatului NATO”, a mai comentat Der Spiegel. În plus, ministerul a precizat că militarii germani nu au fost implicaţi direct în alegerea ţintelor care urmau să fie bombardate.
Soldaţii au fost puşi mai mult să analizeze imaginile furnizate de trupele trimise în recunoaştere şi să identifice potenţialele ţinte, a precizat o sursă de rang înalt. Mai mulţi oficiali au arătat că decizia finală privind ţinta care va fi bombardată este luată de ţările care participă activ în război- adică de Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa.
Totuşi, explicaţiile nu sunt suficiente. Strobële are de gând să aducă în faţa Curţii Constituţionale statul german, care trebuie să dea explicaţii pentru faptul că a nu a cerut acordul Parlamentului înainte să ofere ajutor NATO. Cu toate că Germania are trupe care activează în cadrul NATO, Parlamentul trebuie să îşi dea acceptul, arată publicaţia Der Spiegel. Strobële susţine că, din moment ce soldaţii germani au fost pregătiţi pentru misiunea din Libia, ar fi trebuit să existe un mandat oficial din partea Parlamentului.
„Viziunea domnului Strobële este incorectă”, i-a răspuns ministrul Apărării parlamentarului. Thomas de Maiziere a arătat că poziţia guvernului german nu este ambiguă şi nici nu avea nevoie de permisiunea Parlamentului pentru a trimite soldaţi germani în misiunile NATO. În plus, a mai precizat ministrul, „Germania ar fi forţată să părăsească Alianţa”, dacă nu ar trimite ajutoare NATO.
Totuşi, opoziţia germană s-a alăturat poziţiei lui Strobële. Gernot Erler, membru al Partidului Social-Democrat, a declarat că, prin aceste tactici, se observă tenta electorală a acţiunilor ministrului de Externe, Guido Westerwelle, potrivit agenţiei de presă DAPD.
Jan van Aken, purtător de cuvânt al Frontului de Stânga, a calificat acţiunile soldaţilor ca fiind „participare ascunsă la război” şi a cerut noi legi, prin care şi Parlamentul să se pronunţe asupra trimiterii trupelor în misiunile NATO. „Fără un mandat parlamentar, soldaţii germani trebuie retraşi din rândul trupelor NATO”, a declarat politicianul, potrivit agenţiei DPAD.
