Decizie cu implicații mondiale în Marea Chinei

Un diferend teritorial opune de mai mulţi ani Filipine şi China, iar Curtea Permanentă de Arbitraj (CPA) a ­considerat că revendicările ­chineze sunt nefondate.

Beijingul vociferea­ză. Manilla rămâ­ne prudentă. Decizia CPA de la Haga nu pune capăt crizei dintre China şi Filipine privind revendicările teritoriale ale primeia, care însumează 90% din suprafaţa Mării Chinei de Sud.

Curtea de la Haga a considerat că „nu există bază legală pentru revendicările istorice de drept asupra resurselor în zonele maritime din interiorul «liniei celor nouă puncte»”. Verdicul CPA continuă: „S-a determinat în final că Marea Filipinelor, occidentală aparţine Filipinelor şi nu Chinei” şi statul chinez a violat drepturile suverane ale Filipinelor. Imediat, Beijingul a anunţat că nu acceptă şi nu recunoaşte decizia „ilegală şi invalidă”.

Pentru a-şi justifica prezenţa în zonă, Beijingul se sprijină pe o delimitare în „nouă puncte”, apărute pe hărţile chineze datând din 1940, numită şi „linia celor nouă săgeţi”. În această zonă, China a mărit insuliţele sau recife şi a construit piste de aterizare, porturi sau faruri pe recife. Iar marina militară chineză efectuează exerciţii între arhipelagul Paracelsus şi insulele chineze Hainan. China a consolidat recife coraliene şi controlează din 2012 reciful Scarborough, situat în interiorul Zonei economice exclusive (ZEE) a Filipinelor.

Această decizie a CPA ar putea atinge pilonii pe care China şi-a sprijinit ascensiunea la rangul de superputere: promisiunea unei emergenţe paşnice, în cadrul dreptului internaţional. Sigură de greutatea ei sub preşedinţia lui Xi Jinping, China a repetat în ultimele zile dinaintea verdictului că va ignora atât procedura cât şi verdictul CPA, deşi nu a emis argumente pentru a le ignora. De câteva luni, guvernul lui Xi Jinping repetă că CPA nu are competenţă în această afacere.

Umbra războiului în Asia de Sud-Est

China consideră că este suve­rană pe cvasitotalitatea acestei zone, bogată în hidrocarburi, spre nemulţumirea ţărilor riverane cu pretenţii rivale – Filipine, Vietnam, Malaysia şi Brunei. Şi Beijingul a promis că „va lua toate măsurile necesare pentru a-şi proteja suvera­nitatea teritorială şi drepturile şi interesele maritime”. Supravegherea unei regiuni unde se află una din cele mai importante rute comerciale din lume a fost considerată un test al creşterii puterii Chinei şi a rivalităţii economice şi strategice cu SUA.

Responsabilii americani au declarat deja că există temeri ca Beijingul să răspundă la decizia CPA declarând o zonă de identificare de apărare aeriană în Marea Chinei de Sud, aşa cum a făcut în Marea Chinei de Est în 2013 sau întărind construcţiile pe insule artificiale. Ambasadorul SUA la Beijing acuza recent creşterea tensiunilor în regiune şi estima că arbitrajul „va deschide probabil poarta abuzării procedurilor de arbitraj şi va submina şi slăbi motivaţia statelor de a angaja negocieri şi consultări pentru rezolvarea diferendelor lor”.

Decizia juridică interna­ţio­nală asupra revendicărilor Chi­nei creşte tensiunile în regiune, spre îngrijorarea Washing­tonului. SUA reprezintă o superputere militară mondială proeminentă, dar în prezent este trasă în mai multe direcţii la o scară nemaivăzută în istoria recentă. Asemenea relaţiilor cu Rusia lui Vladimir Putin, SUA fac faţă unui  echilibru dificil şi imposibil de determinat, iar decizia CPA asupra frontierelor maritime ale Chinei poate reprezenta o turnură, şi nu una în sensul bun. CPA a concluzio­nat că Beijingul a călcat în picioare drepturile teritoriale ale Filipinelor şi în acelaşi timp a sugerat că unele zone contestate, ca reciful Scarborough, ar putea fi partajate, de exemplu când este vorba de dreptul la pescuit. Ceea ce ar putea oferi o cale la cooperare sau la fel de bine ar putea duce la confruntare.

Instalare de rachete

Taiwanul şi SUA acuză Beijingul că a instalat o baterie sofisticată de  rachete sol-sol pe Yongxing, una dintre insulele contestate în Marea Chinei de Sud, din arhipelagul Paracelsus, revendicate de China, Taiwan şi Vietnam. Deşi Beijingun a dezminţit informaţiile, amplasarea rachetelor a fost confirmată de Pentagon şi de Ministerul taiwanez al Apărării.

Specialiştii estimează că nu este prima oară când China instalează astfel de dispozitive în arhipelag, aflat sub control chinez din 1974. China se apără că ar căuta militarizarea insulelor şi recifelor în Marea Chinei de Sud, unde se află un spaţiu maritim strategic pentru comerţul mondial. Iar SUA precizează că veghează la libertatea navigaţiei în regiune şi menţine patrule aeriene şi maritime.  

Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a cerut Chinei să respecte sistemul juridic internaţional, iar Washingtonul a cerut tuturor părţilor să se abţină de la declaraţii sau acţiuni provocatoare.