Anchetarea cauzelor accidentului aviatic produs luni seara la Tuzla, care a lăsat în urmă 12 morţi şi doi răniţi, a fost preluată de procurorii militari ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, printr-o dispoziţie a procurorului general al României, Laura Codruţa Kovesi. Marţi, într-o primă declaraţie oferită jurnaliştilor prezenţi la faţa locului, procurorul-şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului General, Marius Iacob, a precizat că nu este exclusă niciuna dintre posibilele cauze ale accidentului şi că aşteaptă răspunsurile expertizelor pentru a stabili circumstanţele. Iacob speră ca cercetările să fie finalizate la nivelul secţiei din care face parte în aproximativ două luni. Până acum au fost vehiculate trei variante: o posibilă eroare umană, o defecţiune tehnică neprevăzută sau influenţa vremii nefavorabile.
Ipoteză: AN-2 s-a prăbuşit pentru că decolarea a fost prea bruscă pentru o încărcătură maximă
Dintre motivele prăbuşirii avionului AN-2 la Tuzla, specialiştii nu au exclus decolarea bruscă, folosită de obicei de piloţii de pe avioanele de vânătoare tip MIG 21. Comandorul inginer în rezervă Cristian Gherghe ne-a declarat că accidentul aviatic s-ar putea datora unei erori umane, dar nu a exclus nici existenţa unei defecţiuni tehnică. „Numai expertizarea motorului şi declaraţiile martorilor pot stabili motivele reale ale prăbuşirii avionului. Dacă sunt reale informaţiile potrivit cărora motorul avionului AN-2 nu a luat foc la decolare , iar unghiul de decolare a fost de 45 de grade la o greutate maximă, atunci înseamnă că pilotul l-a ridicat prea mult de bord, motiv pentru care se pierde din portanţă ( forţa cu care aerul susţine avionul-n.n.). La acest tip de avion, când ai greutate maximă, trebuie să te porţi cu blândeţe la decolare, nu să-l decolezi ca pe un MIG 21, ca la aviaţia de vânătoare, unde panta de decolare e accentuată. Faptul că avionul a căzut pe o aripă se poate explica prin aceea că a avut înălţime mică, ceea ce nu le-a permis piloţilor să-l redreseze. AN-2 este tipul de avion pe care îl poţi uşor redresa, dacă eşti la mare înălţime, şi poţi ateriza în zbor planat, fără să păţeşti nimic” ne-a declarat Gherghe.
Avioanele tip AN-2 sunt de provenienţă sovietică, aflate în dotarea Forţelor Aeriene Române încă din anul 1977.”Au fost cele mai sigure avioane. Pentru AN-2 au mai avut licenţe de fabricaţie chinezii şi polonezii. Noi le-am avut de la ruşi şi le foloseam în special pentru transportul paraşutiştilor. Au fost rare nenorocirile cu AN-2″ ne-a mai spus Gherghe.
Generalul în rezervă Constantin Croitoru, fost şef al Forţelor Militare Aeriene, consideră că „două pot fi motivele prăbuşirii avionului rusesc AN-2: eroare umană sau defecţiune tehnică”. Generalul a exclus posibilitatea ca avionul să fi fost ridicat de la sol fără revizie tehnică. Potrivit fostului şef al Aviaţiei Militare „Ruşii le mai folosesc doar în agricultură şi în aviaţia utilitară, noi le mai folosim pentru tgransportul paraşutiştilor. E posibil să fi fost prea plin” a punctat generalul Croitoru. Potrivit specialiştilor, un astfel de avion poate transporta 13 persoane cu tot cu piloţi, iar în avion au urcat 14 persoane. „Greutatea unei singure persoane în plus la bordul avionului nu poate provoca prăbuşirea unui AN-2 decât dacă a existat şi eroare de pilotaj, spuns surse din cadrul Aviaţiei.
„Performanţele” procurorului anchetator
Ancheta în acest caz este coordonată de adjunctul Secţiei Parchetelor Militare, colonelul Nicolae Lupulescu. Acesta a devenit celebru după ce a trimis în judecată în stare de arest mai mulţi militari, acuzându-i de furtul a circa 65 de arme de la depozitul militar din Ciorogârla. Lupulescu nu a găsit nici o armă. Ulterior, structura civilă din Parchetul General i-a găsit pe adevăraţii hoţi şi a recuperat cea mai mare parte a armeleor.
Un alt dosar în care apare numele lui Lupulescu este cel în care s-a cercetat prăbuşirea unui avion AN la Titu, în timpul Revoluţiei din decembrie 1989. În acel dosar, Lupulescu a susţinut că AN-ul s-a prăbuşit deoarece s-a depus gheaţă pe botul avionului, uitând că pe botul unei astfel de aeronave nu se poate depune gheaţă deoarece este fierbinte. Ulterior, s-a constatat că avionul a fost doborât de o rachetă aer-sol.
Lupulescu este specialist în elicoptere militare, iar după Revoluţie a fost promovat procuror militar.
Mircea Ciucă: AN-urile sunt vechi, dar bine întreţinute
Contactat de România liberă, şeful Direcţiei de Investigaţii Transport Aerian din Ministerul Transporturilor, fostul pilot militar Mircea Ciucă, este gata să garanteze că avionul fusese verificat temeinic înainte de misiune: „Nu este niciun secret că AN-urile sunt avioane vechi, de prin anii 60-70. Dar vă spun sigur că ele sunt întreţinute respectând toate standardele. Aşa că, dacă acest avion a fost dat spre exploatare în zbor, înseamnă că a corespuns cerinţelor tehnice”. Ciucă întăreşte afirmaţiile anchetatorilor, precizând că o astfel de cercetare ar putea dura câteva luni: „Sunt multe lucruri de verificat, incluzând ciclul tehnic al avionului, reparaţiile anterioare, piesele schimbate şi aşa mai departe”.
Cei decedaţi aveau vârste cuprinse între 22 şi 49 de ani
Comandorul Nicolae Jianu avea 49 de ani, era căsătorit şi avea doi copii.
Locotenent-comandorul Cătălin Vicenţiu Antoche avea 34 de ani, era căsătorit şi avea un copil.
Locotenentul Lavinia Guiţă – 26 de ani, necăsătorită.
Maistrul militar clasa I Răzvan Rângheţ – 43 de ani, căsătorit, doi copii.
Maistrul militar clasa a II-a Florin Claudiu Cişmaşu – 34 de ani, căsătorit, doi copii.
Maistrul militar clasa a II-a Cătălin Rădoi – 36 de ani, căsătorit, un copil
Maistrul militar clasa a III-a Băduţ Papuc – 29 de ani, necăsătorit.
Fruntaşul Constantin Vlăduţ Sărman – 26 de ani, necăsătorit.
Fruntaşul Marius Cătălin Chioveanu – 22 de ani, necăsătorit.
Fruntaşul Cosmin Furtună – 28 de ani, necăsătorit.
Soldatul Cosmin Florescu – 25 de ani, necăsătorit.
Cea mai mare tragedie aviatică recentă
Accidentul de la Tuzla este cea mai mare catastrofă aviatică din istoria recentă a României. Cel mai recent accident aviatic soldat cu victime a avut loc pe 22 noiembrie 2006, când o aeronavă MIG 21 Lancer, aparţinând Bazei 71 Aeriană din Câmpia Turzii, s-a prăbuşit în localitatea arădeană Beliu.
Pe 26 august 2004, două avioane de vânătoare Mig 21 Lancer, de la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii, s-au ciocnit în timpul unui exerciţiu aerian de interceptare. Cele două aparate s-au prăbuşit în apropiere de Târgu Mureş, unul în comuna Cristeşti, iar un altul în gospodaria unui sătean din Feldioara. Piloţii militari au reuşit să se catapulteze, dar 3 persoane au fost rănite la sol.
Un alt accident s-a produs pe 25 septembrie 2003, când un avion militar de tip MIG 21 Lancer s-a prăbuşit în satul Clujean Viişoara. Aparatul a fost distrus în totalitate, iar pilotul a murit. Pe 21 februarie 2002, un avion de luptă MIG 21 Lancer, aparţinând Bazei Aeriene 86 Feteşti, s-a prăbuşit într-un lac piscicol din apropierea municipiului Călăraşi. Pilotul aflat la manşa aparatului şi-a pierdut viaţa.
