Dacă România ar fi avut mai multe judeţe precum Olt, Teleorman şi Mehedinţi, Traian Băsescu ar fi fost demis cu uşurinţă. Cum se explică prezenţa la vot atât de mare în cele trei judeţe?
Cel de-al doilea referendum de demitere a preşedintelui României Traian Băsescu a eşuat, prezenţa la vot fiind de doar 46,23% din numărul total de români înscrişi pe listele de vot. Mobilizarea cetăţenilor la urne a fost redusă comparativ cu prezenţa de 56,32% înregistrată la alegerile locale din urmă cu o lună şi jumătate. În ciuda prezenţei generale reduse, există şi câteva excepţii. În Olt prezenţa la vot a fost de 74,71%, cu 28,5% mai mare decât media prezenţei la nivel de ţară. În Mehedinţi, al doilea judeţ în topul prezenţei la urne, cetăţenii au ieşit în proporţie de 70,46% să voteze, iar în Teleorman au votat 70,16% din locuitori.
Comparativ, la alegerile locale, cele trei judeţe au înregistrat prezenţe mai reduse cu şase până la unsprezece procente: Olt – 65,42%, Teleorman – 64, 81% şi Mehedinţi – 59,61%. Atunci judeţele fruntaşe fuseseră Giurgiu, cu o prezenţă la vot de 72,30%, Ilfov, cu 68,76% şi Dâmboviţa, cu 65,62%. Comparând cele două situaţii, constatăm că şi atunci au existat judeţe harnice, în care prezenţa la vot s-a învârtit în jurul valorii de 70%. Remarcăm că atât în cadrul referendumului, cât şi la alegerile locale judeţele fruntaşe sunt din sud. Am întrebat politicieni şi sociologi cum explică această mobilizare masivă a electoratului în Olt, Mehedinţi şi Teleorman, unde au existat şi suspiciuni de fraudă. Iată ce au răspuns aceştia.
Dragnea: „Oameni au spirit civic dezvoltat”
Liviu Dragnea, şeful de campanie al USL (suspectat de fraudă şi împotriva căruia, duminică, PDL a depus plângere penală) ne-a explicat: „În judeţele respective, oamenii au spirit civic dezvoltat, oameni care au vrut neapărat să vină să voteze. Pe de altă parte, organizaţiile USL sunt foarte tari în aceste judeţe şi au avut şi ele rolul lor, chiar dacă nu definitoriu”.
Alfred Bulai: „Mobilizare foarte bună”
Sociologul Vintilă Mihăilescu: „E zona cea mai rurală a ţării şi la astfel de mobilizări ruralul răspunde mai bine. În zona asta nu prea ai oraşe importante, mai multe comune foarte sărace, oamenii sărmani probabil au fost afectaţi mai mult decât cei din alte zone şi ca atare, mobilizarea lor a fost mai puternică. La prima strigare cam asta pare să fie”. La rândul său, sociologul Alfred Bulai spune: „De regulă, judeţele de genul ăsta sunt judeţe fief ale PSD şi prezenţa este în general mult mai mare decât media. Asta nu explică prezenţa foarte mare. Evident, mobilizarea celor de la PSD a fost una foarte, foarte bună şi a fost un activism foarte mare. Şi să nu uităm că domnul Dragnea e din zonă. Controlează şi ştie zona foarte bine. Procentele sunt într-adevăr mai mari, dar nu sunt diferenţe chiar atât de mari comparativ cu cele de la alte alegeri din astfel de judeţe”. Cristian Pîrvulescu, Pro Democraţia: „Votul mai redus în anumite judeţe a fost pur şi simplu legat de absenţa alegătorilor din ţară. În cele cu vot masiv explicaţia este opusă. În judeţele din Moldova se practică emigraţia de lungă durată”, moldovenii muncind peste hotare preponderent în construcţii, pe când în judeţele din Oltenia s-a practicat emigraţia de scurtă durată. Locuitorii din sud pleacă să muncească peste hotare mai mult sezonier. Sunt aşa-zişii căpşunari. Doar că anul ăsta, din cauza crizei din Spania, mulţi au rămas acasă şi astfel baza de votanţi a fost mai mare. Asta e explicaţia demografică a votului masiv din aceste judeţe”.
Ce spune Dănuţ Şova
Purtătorul de cuvânt al USL, Dănuţ Şova, cel care la miezul nopţii de duminică spre luni a ieşit într-o conferinţă de presă anunţând procente fantasmagorice ale prezenţei la vot (peste 52%), ne-a declarat sec: „Nu ştiu. Au venit la vot”.
