După construirea şoselei de centură a Sibiului, numărul accidentelor rutiere în care au fost implicaţi şoferi aflaţi în tranzit s-a înjumătăţit. La Piteşti, după prelungirea autostrăzii dincolo de ieşirea din oraş, numărul accidentelor a scăzut de…180 de ori.
Timişul de Sus: maşina lui Şerban Huidu intră pe contrasens – trei morţi. Orăştie: un autoturism părăseşte direcţia de mers şi se izbeşte frontal cu un camion: trei victime. Arad: un tir înmatriculat în Cehia a spulberat trei maşini: 6 morţi. Ce au în comun toate aceste evenimente rutiere în afară de gravitatea urmărilor? Toţi cei trei şoferi se aflau pe artere europene şi au fost nevoiţi să tranziteze oraşele din cauza lipsei unor autostrăzi sau măcar a unor şosele de centură.
Adesea conducătorii auto aflaţi în tranzit sunt nevoiţi să străbată localităţi de la un capăt la altul, mergând cu viteza melcului, să intersecteze drumuri cu prioritate, să fie atenţi la, nu puţinele, treceri de pietoni prost semnalizate, să stea în coloană atunci când întâlnesc un tractor, o căruţă sau o trecere de cale ferată nedezafectată la timp.
Cum te împiedici pe drumuri europene
Sute de localităţi sunt străbătute de principalele şosele ale ţării, deşi în locul acestora – în două decenii – ar fi trebuit să apară autostrăzi moderne.
Pe drumul E81, între Piteşti şi Nădlac, pe o distanţă de 470 de kilometri, şoseaua trece prin 53 de localităţi. Cu alte cuvinte, la fiecare 9 kilometri intri într-o comună sau oraş. Pe aici ar fi trebuit să treacă Autostrada Colidorul IV European. De asemenea, anul acesta ar trebui dată în folosinţă autostrada Bucureşti – Ploieşti. În acelaşi timp, pe tronsonul până la Braşov, nu a fost nici măcar ales constructorul. Pe cei 161 de kilometri, E 61 străbate 8 localităţi.
Pe viitoarea autostradă Transilvania, care leagă Braşov şi Borş (415 kilometri) au fost realizaţi doar 54 kilometri între Turda şi Gilău, Şoseaua care suplineşte această cale rapidă de acces, E 60, trece prin 42 de localităţi.
Autostrăzile din estul ţării există doar la nivel de intenţie. A fost anunţată cea care ar lega Moldova de Ardeal în lungime de 307 kilometri. Şosele aferente (E 58, E 85, E578) trec, azi, prin 53 de localităţi. A doua autostradă din această zonă ar începe la Ploieşti şi va ajunge la Albiţa, având o lungime de 266 de kilometri. De-a lungul E85 şi E581 (situate, cu aproximaţie, în apropierea viitoarei autostrăzi) se află 30 de sate sau oraşe.
Un alt proiect la care nu au început lucrările, Bucureşti – Alexandria – Craiova (E 70), afectează 27 de localităţi.
În concluzie, în lipsa autostrăzilor promise sau a şoselelor de centură, şoferii aflaţi în tranziţ prin România sunt nevoiţi să travesreze 213 de localităţi aflate de-a lungul drumurilor europene.
Piteşti: „Aproape au dispărut evenimente rutiere grave”
Piteştiul a primit o şosea de centură în anul 2007 care a reprezentat o adevărată binecuvântare atât pentru participanţii la trafic şi poliţişti dar şi pentru locuitorii oraşului, care trebuiau să suporte zilnic coloanele de maşini aflate în tranzit între Muntenia şi Transilvania.. „Înainte, numărul accidentelor minore (tamponări) era de 10-12 pe zi, astăzi ele au ajuns la 1-2 pe lună. În ceea ce priveşte accidentele grave, cu răniţi şi morţi, numărul lor era de aproximativ două pe lună (pare mic dar dacă înmulţim cu numărul localităţilor străbătute de drumurile europene sau naţionale, rezultă o cifră înspământătoare). După darea în folosinţă a şoselei de centură a Piteştiului, evenimentele rutiere grave aproape că au dispărut, să spunem că se produce unul la câteva luni”, ne-a explicat comisarul şef Dinu Dănuţ, de la Inspectoratul de Poliţie al judeţului Argeş.
În absenţa centurii ocolitoare, 80-90% din trafic era reprezentat de autoturismele aflate în tranzit sau de maşinile de mare tonaj. Acestea trebuiau să străbată oraşul de la un capăt la altul – o distanţă de 12 kilometri – şi se deplasau cu o viteză de 15-16 km/h. „Înainte mergeam zilnic cu până la 11 agenţi de circulaţie pentru a fluidiza traficul în apropierea podului peste Argeş, unde se află ieşirile spre Topoloveni sau Câmpulung. Acum se circulă cu 38-39km/h, o viteză excelentă”, ne-a precizat comisarul Dinu.
Sibiu: accidentele s-au redus la jumătate
La sfârşitul anului trecut, a fost dată în folosinţă centura Sibiului în lungime de 17 kilometri, după ce primele lucrări începuseră în 2003. Efectele s-au simţiti imediat: „numărul accidentelor rutiere în care erau implicaţi conducătorii auto aflaţi în tranzit a scăzut cu 50%”, ne spune şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Sibiu, comisarul Tiberiu Ivancea. Spre exemplu, în anul 2010, din totalul de 67 accidente cu urmări grave, în 11 au fost implicaţi conducători auto aflaţi în tranzit, iar în anul 2011, până la această dată, în doar 5 evenimente au fost implicaţi conducători auto aflaţi şi în tranzit, din totalul de 59 accidente rutiere produse.
„Lipsa centurii crea probleme în special, în ceea ce priveşte fluenţa traficului rutier prin crearea de coloane de autovehicule la orele de vârf, de ambuteiaje, iar pe timpul verii, autovehiculele de mare tonaj deteriorau şoseaua prin apariţia de aşa-numite <> în carosabil”, ne spune Ivancea. Toate cele enumerate mai sus constituie premise pentru posibile accidente cu urmări foarte grave.
Locanicii leneşi sunt de vină!
În România există 135.000 de autocamioane, maşini de mare gabarit şi autobuze şi în jur de 6 milioane de autoturisme. Radu Dinescu de la Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) estimează că dacă drumurile naţionale ar ocoli localităţile „ar exista premisa ca numărul evenimentelor rutiere grave cu răniţi să se reducă la jumătate”. Dinulescu ne-a explicat de ce tranzitarea localităţilor generează accidente grave. „Se suprapun două categorii de şoferi cu interese diferite. Unul a parcurs sute de kilometri şi mai are de parcurs tot atât şi este tentat să meargă cu o viteză mai mare 60 – 80km/ oră.
Localnicii se deplasează pe o distanţă mică, nu sunt grăbiţi şi merg cu 30-40 km/oră. De aici se naşte posibilitatea producerii unor accidente.” Apoi, după un parcurs liniar, fără întreruperi, în afara localităţii, trebuie să te adaptezi brusc – şi nu doar o dată – unui trafic care implică treceri de pietoni, unele prost semnalizate, sensuri giratorii, semafoare, intersecţii cu drumuri cu prioritate. „Şoferii se află, adesea, sub presiunea timpului, devin iritaţi de faptul că traversarea oraşului durează, uneori, zeci de minute şi pot greşi mai uşor”, explică Dinescu.
Statistici: România, şosele criminale
Oficiul European pentru Statistică consideră România una dintre cele mai „periculoase” ţări pentru participanţii la trafic. Cu 2.796 de decese în accidente rutiere, în 2009, ţara noastră a depăşit state precum Spania sau Marea Britanie, unde numărul deceselor a fost de 2.605 şi, respectiv, 2.337. Singurele ţări care ne-au „depăşit” din acest punct de vedere au fost Polonia (4.572), Franţa (4.273), Germania (4.100) şi Italia (4.050). Nu ne putem compara cu aceste ţări însă din două motive: populaţia acestora e dublă sau chiar triplă. Raportat la un milion de locuitori, cu 142 de decese, România deţine locul trei european după Lituania (148) şi Polonia (143).
Cifre
360 accidente aveau loc lună în Piteşti înainte de darea în folosinţă a şoselei de centură.
2 accidente au loc pe lună în Piteşti după darea în folosinţă a şoselei de centură.
245 de kilometri de autostradă ar putea fi daţi în folosinţă în 2012
9 kilometri este distanţa medie între două localităţi pe şoseau care uneşte Bucureştiul de Arad
