Putine actiuni publice rivalizeaza cu zelul contestarii organismelor modificate genetic. Activistii vandalizeaza culturi experimentale de soia sau de porumb, intercepteaza in largul marii vapoare care transporta cereale modificate genetic sau ocupa ilegal sedii de companii de biotehnologie. Legea facuta de oameni nu mai poate sta in calea celor care s-au autointitulat drept purtatori de cuvant ai Maicii Terra. Ei prefera actiunea directa si isi asuma orice risc – amenda sau inchisoare – in numele protectiei mediului.
Nu veti auzi insa despre proteste cat de cat similare ca amploare si intensitate impotriva clonarii umane sau manipularii embrionilor. Teoretic, daca te ingrozeste atat de tare gandul ca stiuletele de porumb este modificat genetic sau ca se fac experimente pe soareci, nu ai avea cum sa stai indiferent (sau sa protestezi discret) in fata jongleriei cu embrioni umani sau a clonarii umane. Realitatea activismului ecologist de astazi contrazice aceasta logica. Din perspectiva "verde" radicala, manipularea genetica la plante si animale e mai pacatoasa decat la oameni.
Exista o contradictie si mai evidenta in inima ecologismului militant. Cum de esti gata sa te bati chiar dincolo de limita legii pentru conservarea a tot ce ceea ce este natural si, in acelasi timp, sa sustii sau sa tolerezi eutanasia, avortul (in curand si infanticidul), prezervativul sau contraceptia, care numai "naturale" nu sunt?
O posibila explicatie e ca, in ultimele decenii, multi dintre "prietenii pamantului", ingrijorati de starea mediului si pacaliti de suprapopulare, au devenit "dusmanii omului". Miscarea legitima pentru un mediu curat si combaterea poluarii a suferit o mutatie, ajungand sa fie dominata de radicalism ideologic. Acesta a impus practic o intoarcere la paganism, o rasturnare a viziunii iudeo-crestine pe care s-a cladit civilizatia apuseana, a acelui "cresteti si va inmultiti, si umpleti pamantul, si-l supuneti". Omul nu mai este stapanul pamantului. Nu mai stapaneste "peste pestii marii, peste pasarile cerului, peste toate vietatile ce se misca pe pamant si peste tot pamantul" din Geneza. Printre relele ce i se pot imputa a aparut si grava acuzatie de "speciism", un fel de inalta tradare de care se face vinovat tot cel care crede ca specia umana este superioara altor specii si discrimineaza astfel animalele. Nu si plantele sau microbii. Deocamdata.
In formele sale extreme, regresia in timp merge chiar dincolo de paganism si de "mitul bunului salbatic", care avea totusi dreptul sa faca foc cu lemne fara sa fie instiintat ca si-a depasit ratia de amprenta de carbon permisa, sa vaneze animale, sa pescuiasca pesti si sa se reproduca in voie. Englezoaica Toni Vernelli a facut avort la 25 de ani si s-a sterilizat la 27; militanta ecologista, ea dorea "sa protejeze planeta", iar copiii nu sunt "eco-friendly", inseamna doar "transmiterea egoista a patrimoniului tau genetic pe spezele planetei".
si totusi, traditia iudeo-crestina, potrivit careia Dumnezeu a incredintat omului stapanirea pamantului, ofera raspunsul cel mai bun preocuparilor de mediu. In ciuda sperieturii cu suprapopularea, tocmai dorinta "egoista" a omului de a-si transmite patrimoniul genetic si dreptul la proprietate privata pot stimula repectul pentru natura. Abia gandul la urmasii care au dreptul de a stapani si exploata pamantul impune o abordare responsabila. Dar asta presupune ca omul este valoarea suprema a creatiei, nu habitatul. Altfel ar fi ca si cum am sanctifica apartamentul si am obliga familia sa stea afara in frig, de teama sa nu intre in casa si murdareasca cu noroi covorul sau sa sparga vreun bibelou.
Gelu Trandafir este publicist, membru al Consiliului National al Audiovizualului
