„100.000 de funcţionari din administraţia publică trebuie să plece acasă” a fost sperietoarea cu care ministrul de Finanţe, Sebastian Vlădescu, a băgat spaima în oase celor plătiţi din bugetul de stat. Dintr-o dată, joburile în administraţie, vânate pentru stabilitate în ciuda unor retribuţii mai mici, au început să nu mai fie atât de sigure.
Şi probabil, după apariţia ordonanţei 63 din 2010, cea care cere capete, 100.000 de funcţionari au dispărut din aparatul de stat. Probabil pe hârtie, pentru că în realitate lucrurile stau un pic altfel. Primăria Municipiului Sibiu a reuşit să scape o mulţime de funcţionari de concedieri. Primul pas a fost făcut în momentul în care Serviciul Public pentru Administrarea Pieţelor a fost transformat în societate pe acţiuni, cu Consiliul Local şi Consiliul Judeţean ca acţionari. Pasul următor a fost ca toate posturile vacante din administraţia locală să fie şterse de pe listă. Iar astfel, Sibiul s-a încadrat în cerinţele impuse de Guvern.
Reguli şi excepţii
Prin reglementarea impusă de la Bucureşti, un oraş de mărimea Sibiului nu are voie să aibă mai mult de 699 funcţionari înregimentaţi în structurile administraţiei publice locale. De la această prevedere sunt exceptate însă două servicii, Poliţia Comunitară şi Serviciul pentru Evidenţa Informatizată a Populaţiei, care au fost decapitate prin ordonanţe speciale. De fapt, singurele persoane cu adevărat concediate provin din aceste două instituţii. Restul sunt doar posturi fictive, vacante. În total, administraţia locală sibiană va pierde 51 de poliţişti comunitari şi şapte angajaţi de la Evidenţa Informatizată. „Dacă votăm această hotărâre, devenim copărtaşi la această lege nedreaptă. Nu cred că vom mai putea circula în siguranţă prin oraş. Va trebui să ne cumpărăm toţi sisteme de alarmă. Suntem nevoiţi să votăm, dar votăm cu mari reţineri”, spunea Ioan Stroie în şedinţa Consiliului Local, când consilierii trebuiau să voteze proiectul de disponibilizare a poliţiştilor comunitari. „Eu chiar am întrebat înainte dacă putem să nu votăm acest proiect. Ce se întâmplă dacă nu am vota aceste disponibilizări? Şi am înţeles că oraşul ar fi avut mult mai mult de suferit dacă nu am pune în practică ordonanţa Guvernului”, spunea şi Raimar Wagner, preşedintele şedinţei de joi. Constrânşi, consilierii locali au votat până la urmă toate proiectele de restructurări. Singurul care s-a abţinut la fiecare proiect a fost liberalul Eugen Mitea. „Nu pot să votez aşa ceva. Nu pot vota reduceri de posturi”, a spus Mitea la finalul şedinţei.
Gură de oxigen
Clarificările venite din administraţia centrală, care au exceptat de la ordonanţă teatrele şi filarmonicile din ţară, au oferit o nesperată gură de oxigen administraţiei locale. Cum Teatrul Naţional „Radu Stanca” are 145 de angajaţi, feriţi de disponibilizări prin clarificările Guvernului, Consiliul Local a găsit o portiţă pentru a salva şi alţi funcţionari de la demitere. Toţi angajaţii Teatrului Gong au scăpat de disponibilizări, dar şi de fuziunea cu Filarmonica Sibiu. Pentru că administraţia locală avea un excedent de posturi, Consiliul Local a preluat de la Consiliul Judeţean Teatrul Gong, împreună cu cei 64 de angajaţi. Şi aşa a salvat şi Consiliul Judeţean de la concedieri. „Pentru noi, ar fi fost o problemă majoră să păstrăm Teatrul Gong. Numărul angajaţilor teatrului era exact cifra cu care depăşeam cei 493 de angajaţi din administraţia judeţeană şi instituţiile subordonate pe care ordonanţa ni-i permite să îi avem. Ca şi în cazul Aeroportului, am colaborat foarte bine şi de această dată cu Consiliul Local”, spune preşedintele CJ Sibiu, Martin Bottesch. „Noi am preluat şi Teatrul Radu Stanca în condiţii asemănătoare şi am reuşit să avem rezultate foarte bune. Teatrul Gong va fi păstrat integral şi nu se impun reduceri”, spune şi primarul Johannis. Pentru preluarea urgentă a Teatrului Gong, Primăria a trimis Agenţiei Funcţionarilor Publici o nouă organigramă, aprobată în timp record pentru a putea fi introdusă pe ordinea de zi a Consiliului Local.
Cum arată acum administraţia locală
După reducerile posturilor vacante şi a celor 58 de persoane concediate, structura administraţiei locale arată aşa. În funcţii de demnitate publică, trei persoane, un primar şi doi viceprimari. Aparatul de specialitate al primarului va fi compus din 275 de persoane. Casa de Cultură rămâne cu 41 de angajaţi, Teatrul Gong cu 64, Direcţia fiscală cu 61, Serviciul de Administrare a Şcolilor, 19, Serviciul de cadastru şi disciplină în construcţii cu 12, Baia Neptun cu 35, Serviciul de Administrare a Cimitirului cu 44 de angajaţi, Serviciul pentru administrarea parcurilor cu 56, cel pentru administrarea domeniului public şi privat cu 48, fondul locativ cu 19, Grădina Zoologică cu 19 iar Serviciul de gestionare a câinilor fără stăpân cu 5 angajaţi. Pe lângă aceşti 699 de angajaţi, administraţia locală mai este compusă din 24 de persoane la Serviciul de Evidenţă Informatizată, din 154 de poliţişti comunitari şi de trei persoane angajate pe perioada realizării unui proiect pe fonduri europene. Scapă de orice fel de griji toate serviciile de asigurări şi asistenţă socială precum şi cele din sănătate şi învăţământ, cum ar fi angajaţii cantinei municipiului, ai căminului pentru persoane vârstnice sau cei din Centrul financiar creşe Sibiu.
Fără cununii sâmbăta şi duminica
Prima consecinţă a restructurărilor impuse de Guvern se va simţi la Serviciul de Stare Civilă şi la cel de Evidenţă Informatizată. Pentru că schema de personal este extrem de redusă, Starea Civilă nu va mai oficia cununii sâmbăta şi duminica. „La serviciul de evidenţă a populaţiei aveam 51 de posturi în organigramă şi 31 ocupate. Din acestea 31 mai trebuia să dăm afară şapte persoane. Rămân doar 24. Sibienii trebuie să ştie că dacă până acum se formau cozi la eliberarea sau depunerea de documente, acum vor trebui să aştepte şi mai mult”, spune primarul Klaus Iohannis.
