Câteva sute de gălăţeni au participat ieri la sărbătorirea celor 152 de ani trecuţi la înfăptuirea „Unirii Mici”, care la Galaţi are semnificaţii aparte, locuitorii oraşului fiind mândri că un gălăţean prin adopţie, Alexandru Ioan Cuza, a devenit atunci primul domnitor al Principatelor Unite şi a fost cel care a înfăptuit primele reforme ale României moderne. La momentul alegerii sale ca domnitor, Alexandru Ioan Cuza era pârcălab de Galaţi şi locuia pe strada care astăzi îi poartă numele. Apoi, Unirea Principatelor a fost plănuită la 30 de kilometri de Galaţi, la Conacul de la Mânjina al lui Costache Negri.
Manifestările de ieri au început cu slujba de pomenire a domnitorului şi a familiei sale, slujbă oficiată de arhiepiscopul Dunării de Jos, IPS dr Casian Crăciun, la Biserica Vovidenia, care era frecventată de familia Cuza în urmă cu 150 de ani şi unde a fost înmormântată mama domnitorului. Apoi, mulţimea s-a adunat la statuia lui Alexandru Ioan Cuza de la intrarea în Grădina Publică, statuie sculptată de artistul italian Rafaelo Romanelli şi pe care doamna Elena Cuza a dăruit-o oraşului Galaţi. După trecerea în revistă de către prefectul Cosmin Păun a Gărzii de Onoare şi primirea onorului, intonarea imnurilor României şi Uniunii Europene, oficialităţile au depus buchete de flori la statuia lui Cuza. În 2005, prefectul de atunci al Galaţiului, Mihai Capră, în prezent secretar de stat la MAI, a schimbat puţin protocolul, înlocuind coroanele cu buchete de flori, pentru că „Ziua Unirii” este un prilej de bucurie, nu unul de comemorare.
Fără discursuri politicianiste
Notabil este şi faptul că în acest an toţi politicienii s-au abţinut de a ţine discursuri, singurele cuvântări fiind rostite de către arhiepiscopul Dunării de Jos, IPS dr Casian Crăciun şi de directorul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu, Cătălin Negoiţă. A urmat un moment alegoric, în piaţeta din jurul statuii fiind adusă o caleaşcă în care se aflau doi actori transpuşi în roluri lui Alexandru Ioan Cuza şi a Elenei Cuza, care au fost ovaţionaţi de alţi actori, în haine de epocă. Alegoria a scăpat de sub control, pentru că după ce „domnitorul” a coborât din caleaşcă armăsarul nărăvaş s-a speriat şi a fugit cu caleaşca în care era soţia „domnitorului”. Momentul a fost depăşit şi, pe fondul muzical al Horei Unirii, interpretată live de artistul Gheorghe Turda, oficialităţile şi gălăţenii s-au prins în horă. A urmat la „Casa Cuza”, ridicată pe locul celei în care a locuit domnitorul, evocarea, de către istorici şi scriitori, a personalităţii lui Alexandru Ioan Cuza.
11 spectatori la Constanţa
La serbările de Ziua Unirii organizate la Constanţa, pe faleza din faţa Comandamentului Flotei, au participat unsprezece spectatori.
Evident, numărul forţelor de ordine era mult mai mare. Nu au lipsit nici autorităţile, reprezentate de prefectul Claudiu Palaz şi şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Constanţa, Dumitru Catană.
La circa 0 grade Celsius, fanfara forţelor navale a susţinut un scurt recital, la finalul căruia a cântat Hora Unirii, în care au dansat majoritatea oficialităţilor prezente la această manifestaţie.
