Este întrebarea care îl frământă zilele acestea pe Sir Alex Ferguson. Managerul lui Manchester se va afla pe 28 mai, pe Wembley, în faţa unei provocări duble: să câştige Champions League a treia oară în carieră şi să-şi ia revanşa pentru înfrângerea din finala de la Roma, de acum doi ani. Totul se va rezolva aşa cum vrea scoţianul dacă va reuşi să bată Barcelona.
Cinci înfrângeri
Au izbutit, sezonul acesta, doar cinci echipe: în liga spaniolă – Hercules (2-0 chiar pe Camp Nou) şi Real Sociedad (2-1 acasă), în Cupa Spaniei – Betis (3-1 acasă în returul sfertului de finală, după ce în tur Barcelona câştigase cu 5-0), în Liga Campionilor – Arsenal (2-1 acasă, în turul optimilor, pierzând însă returul cu 1-3) şi din nou în Cupa Spaniei – Real Madrid (1-0 după prelungiri în finală). Înfrângerile din campionat nu au afectat-o însă foarte tare pe Barcelona, care stă pe primul loc, cu un avantaj de 8 puncte faţă de Real Madrid când mai sunt numai patru etape. Iar sincopele cu Betis şi Arsenal nu au oprit-o din drum. Singurul eşec care a mai furat din laurii lui Messi şi compania a fost cel cu trupa lui Mourinho, din ultimul act al Cupei Regelui.
Temporizarea…
O analogie cu înfrângerea în faţa Realului ar induce ideea că Manchester trebuie să cedeze deliberat posesia, să temporizeze jocul prin faulturi dese şi să aştepte prelungirile, care eventual să găsească tripleta Messi-Iniesta-Xavi sleită de puteri.
Mulţi jucători defensivi au fost chinuiţi de cei trei, dar poate niciunul la fel de mult ca închizătorul Michael Carrick, în finala CL din 2009. Atunci, Messi i-a derutat pe englezi jucând la mijlocul terenului, deşi aşezarea catalanilor, cu atacantul Eto’o pus în dreapta, îl recomanda pe argentinian ca vârf central. Fundaşii centrali ai lui Man United , Vidic şi Ferdinand, au rămas astfel fără om în marcaj, în timp ce Carrick a fost copleşit de tripleta Barcelonei, după cum aminteşte BBC.
…sau mai bine jocul rapid
„Ştiţi de ce Barcelona recuperează mingea atât de repede? Pentru că nu trebuie niciodată să se replieze mai mult de 10 metri, iar asta deoarece pasele lor depăşesc foarte rar 10 metri. Sunt întotdeauna foarte aproape de balon”, i-a explicat legendarul fotbalist şi antrenor olandez Johan Cruyff managerului Steve McLaren, a mărturisit britanicul la BBC Radio 5.
Pentru a contracara acest joc, Manchester trebuie să adopte un ritm rapid şi să „sară” peste furnicarul Barcelonei de la mijlocul terenului cu mingi direct spre linia de fund a catalanilor. Iar lucrul cel mai important este ca echipa să rămână compactă, indiferent de cât de avansată sau coborâtă este apărarea. Ceva similar a făcut în 2010 Interul lui Mourinho când i-a eliminat pe Messi şi compania în semifinale.
Cine este mingicarul Barcelonei?
Steve McLaren i-a mai oferit un sfat lui Alex Ferguson: „Eu l-aş bloca în primul rând pe Sergio Busquets. M-am uitat pe statistica paselor şi a reieşit că acest jucător are mingea mai mult chiar decât Xavi şi Iniesta”. Un leac împotriva lui Busquets ar putea fi Wayne Rooney, care, jucând în spatele lui Javier Hernandez, ar putea să coboare spre mijloc şi să-l „hărţuiască” pe spaniol atunci când ibericul intră în posesia mingii. Dacă Rooney nu ar reuşi în acest rol, Sir Alex l-ar putea folosi pe veteranul galez Giggs, un exemplu de disciplină, control al mingii şi inteligenţă în joc.
Clasicul contraatac
Bineînţeles, un rol mai potrivit pentru Rooney ar fi în jocul pe contraatac, unde l-ar ajuta şi abilul Hernandez. Cum Barcelona se apără foarte avansat, baloane jucate direct pentru cele două vârfuri i-ar putea pune în poziţii de unu-la-unu cu portarul Valdes. Aşa s-a aflat Niklas Bendtner în ultimele minute ale returului din sfertul de finală Barcelona – Arsenal, atunci când danezul lui Arsene Wenger putea să obţină calificarea pentru „tunari” dacă îşi păstra calmul în faţa porţii.
„Riscăm şi câştigăm”
Recapitulând, dacă joacă „sus” şi repede, cu o echipă strânsă, cu contre care să ducă mingea în careul catalan în 5-10 secunde, Manchester are o şansă de victorie. E genul de joc riscant pe care l-a practicat şi Arsenal, ratând de puţin calificarea. Va fi rândul lui Manchester să rişte. Întrebarea din tiltu rămâne: dacă va risca, va bate Barcelona?
