12.5 C
București
sâmbătă, 2 noiembrie 2024
AcasăSpecialCum influențează infrastructura economia Transilvaniei

Cum influențează infrastructura economia Transilvaniei

Coridorul IV Paneuropean și Autostrada Transilvania se numără printre factorii care i-au stimulat pe investitori să aleagă vestul României.

Potrivit statisticilor oficiale, decalajul de dezvoltare dintre regiunile din estul Ungariei și cel al Slo­vaciei și vestul României se atenuează rapid. Motivul este reprezentat de faptul că tot mai mulți investitori aleg zona Transilvaniei și a Bana­tului, nu doar datorită prețului mai mic al forței de muncă, ci și datorită marilor proiecte de infrastructură.

Citește și: Reîncep lucrările la Autostrada Transilvania

Există comunități precum Sebe­șul, Blajul sau Sânnicolaul Mare în care șomajul a scăzut spectaculos, iar analiștii econo­mici se așteaptă ca și în alte comunități să se repete astfel de fenomene. Mai mult, a apărut și o ”regionalizare” a investițiilor, care este determinată tot de infrastructură. Astfel, perspec­tiva realizării autostrăzii de pe Coridorul IV Paneuropean i-a determinat pe mulți mana­geri din domeniul producției industriale să aleagă să își construiască fabrici în comu­nitățile situate de-a lungul acestei autostrăzi sau în cele situate în apropierea graniței cu Ungaria. ”Putem observa acest fenomen în orașe precum Oradea sau Satu Mare, care atrag investitori puternici. Faptul că Oradea este aproape de autostrăzile care merg spre vestul Europei a determinat investitori precum compania americană Emerson să aleagă acest oraș pentru noile sale investiții în detrimentul Cluju­lui, în contextul în care proiectul Autostrăzii Transilvania pare blocat sau condamnat să se dezvolte în ritm de melc.

Mai mult, potrivit presei locale, Emerson ar putea transfera o parte a producției industriale de la Cluj la Oradea. Pur și simplu, astfel de companii au nevoie de autostrăzi pentru a putea transporta marfa pe care o produc în România”, a spus analistul economic Emilian Pop. În schimb, dezvoltarea foarte bună a Aeroportului Cluj-Napoca atrage în continuare managerii unor companii care investesc în bunuri care nu au nevoie de transport, precum industria software.

Șansă pentru Sebeș, Cugir sau Blaj

De-a lungul Coridorului IV Paneuropean, construirea autostrăzii a adus investitori importanți în domeniul auto, precum Star Transmisson, subsidiara Mercedes, în Cugir și în Sebeș, sau Bosch, în Blaj. De mare interes rămân și parcurile industriale Tetarom din județul Cluj, unde au existat investiții serioase în infrastructura de care au nevoie companiile, spune Adriana Lobdă, partener Deloitte și conducătorul biroului clujean al acestei companii. ”În mod evident, dezvoltarea infrastructurii favorizează o evoluție pozitivă a economiei locale. Există experiența par­curilor industriale din jude­țul Cluj, care au atras mari in­vestitori, precum Emerson, Bosch sau DeLonghi, tocmai pentru că dispun de o infra­structură bună, inclusiv în privința aprovizionării cu energie electrică. Apoi, avem experiența dezvoltării unor comunități precum Sebe­șul, care au devenit plat­for­me industriale deosebit de importante. Interesul investitorilor a fost stimulat de faptul că acest oraș este situat la intersecția autostrăzii de pe Coridorul IV Paneuropean și autostrăzii Turda-Sebeș, care va asigura legătura cu Autostrada Transilvania.

La nivel macro, existența unei infrastructuri mai bune în Transilvania a determinat un nivel crescut al investițiilor, comparativ cu alte regiuni ale țării. De aceea, putem remarca avântul pe care l-a luat industria în centre situate pe traseul unor autostrăzi sau al unor șosele europene, precum Sibiu, Zalău sau Blaj, precum și în centre situate în apropierea granițelor, aproape de autostrăzile din Ungaria. Satu Mare și Oradea sunt foarte bune exemple în acest sens”, a spus Adriana Lobdă. Ea crede că dinamica economiei va continua să fie influențată de modul în care autoritățile își planifică investițiile în infrastructură. ”În primele luni ale acestui an, CNADNR a semnat în primul trimestru al anului patru contracte pentru construcţia a aproape 40 de kilometri de autostrăzi, toate cele patru tronsoane situându-se pe Autostrada Transilvania și ar urma să lege oraşele Braşov, Târgu-Mureş, Cluj-Napoca şi Oradea. Acest lucru este de bun augur atât pentru extinderea rețelei de infrastructură, cât și pentru construcții, care astfel beneficiază de proiecte noi. Infrastructura bună și ritmul bun de creștere a economiei locale au influențat și o anumită regionalizare a structurii investițiilor.

În Transilvania au crescut semnificativ investițiile care produc valoare adăugată mare, precum IT-ul, producția de electronice sau producția de piese pentru industria auto. Această dezvoltare a generat o cerere sporită și pentru servicii de calitate în domenii precum audit sau consultanță fiscală. Acesta este și motivul pentru care Deloitte a decis să își consolideze prezența la Cluj”, mai spune Adriana Lobdă. Potrivit comisarului european pentru Dezvoltare Regională, Corina Crețu, modernizarea infrastructurii de transport va putea fi finanțată cu ajutorul banilor europeni alocați pentru perioada 2014-2020. Autoritățile române au la dispoziție 7,5 miliarde de euro pentru aceste investiții. Singurul lucru incert este capacitatea lor de a utiliza acești bani.

„În Transilvania au crescut semnificativ investițiile care produc valoare adăugată mare, precum IT-ul, producția de electronice sau producția de piese pentru industria auto.“

Adriana Lobdă

Cele mai citite
00:00:49

VIDEO. Sediul instanțelor din Valencia, transformat într-o morgă temporară după inundații

Vehiculele care transportă victimele inundațiilor sosesc la sediul instanțelor din Valencia, fiind amenajat ca morgă temporară. În ultima săptămână, inundațiile devastatoare din regiunile sudice...

Teleorman, Vaslui și Dâmbovița înregistrează cele mai mici ponderi ale angajaților în populația activă, sub 60%

Un număr de 14 județe din România au o pondere a angajaților în populația activă sub 60%, potrivit calculelor realizate de Ziarul Financiar pe...

Fonduri de 70 de milioane de euro pentru spații universitare și cămine studențești

Ministerul Educației a transmis că banii au fost alocați prin Planul Național de Redresare și Reziliență Ministerul Educației a anunțat alocarea a 27.275.000 de euro...
Ultima oră
Pe aceeași temă