Cu numai câteva zile înainte de cea de-a 161-a sărbătorire a zilei de naştere a poetului naţional, prima statuie ridicată în memoria poetului Mihai Eminescu, aflată în parcul din centrul Galaţiului, a fost vandalizată din nou. Muzei reprezentate pe soclul statuii i-a fost furată pentru a 17-a oară „mâna cu făclie”, dar, în premieră, în acest an statuia muzei a fost stropită cu vopsea galbenă şi inscripţionată cu un marker.
Vandalizarea anuală a statuii lui Mihai Eminescu este exasperantă pentru oamenii de cultură din Galaţi, mai ales că acest lucru se întâmplă în „centrul centrului” oraşului, o zonă foarte bine păzită chiar şi noaptea.
Exasperarea este cu atât mai mare cu cât o stradă din Galaţi poartă numele lui Grigore ¬Ventura, un scriitor de mică valoare, dar care este „turnătorul” care l-a închis pe poet în cabina de la Baia Mitraşevschi şi care apoi a depus reclamaţie la poliţie, cerând ca Eminescu să fie arestat şi internat într-un ospiciu.
„Este firesc ca în oraşul ăsta să se întâmple astfel de acte de vandalism vizavi de monumentele de cultură, atât timp cât la Galaţi nu sunt recunoscute instituţii de cultură precum filiala Galaţi-Brăila a Uniunii Scriitorilor. E firesc ca statuia să fie vandalizată în oraşul în care o stradă poartă numele lui Ventura, cel mai mare duşman al lui Eminescu. La Galaţi, Ventura a făcut prozeliţi care ocupă funcţii importante. Ne aşteptăm ca într-o bună zi acestei statui să i se dea foc şi să fie spartă cu picamerul”, ne-a declarat poetul Coneliu Antoniu, preşedintele filialei Galaţi-Brăila a Uniunii Scriitorilor.
Sculptarea unei noi „mâini cu făclie” şi montarea acesteia înainte de aniversarea de la 15 ianuarie a devenit o „tradiţie” la Galaţi. La primele două furturi, „mâna cu făclie” a fost remodelată de sculptorul Alexandru Pamfil. La următoarele dispariţii s-au ocupat de asta plasticienii Gheorghe Terescenco şi Gheorghe Andreescu.
Prima statuie din ţară
Statuia care se află acum în Parcul „Mihai Eminescu” din centrul oraşului este prima statuie ridicată în memoria poetului naţional, în 1911. Statuia a fost realizată de sculptorul Friederic Storck, iar meritul pentru acest prim omagiu adus poetului aparţine întregii urbe, pentru că finanţarea a fost asigurată printr-o subscripţie publică organizată de un comitet condus de publicistul Corneliu Botez. Pe 16 octombrie 1911, când a avut loc dezvelirea statuii, au fost prezente la eveniment mari personalităţi ale culturii româneşti, care au şi semnat un document zidit în soclul statuii.
Terenul de sub statuie, revendicat
În urmă cu 2 ani, apăruse o altă mare problemă, pentru că cineva se gândise să revendice terenul de sub statuia lui Eminescu. „Acolo unde o vedeţi, mai şi revendică cineva terenul. Jumătate din statuie stă pe terenul primăriei, iar jumătate pe terenul lui”, ne declara primarul Galaţiului, Dumitru Nicolae, care între timp a rezolvat problema statuii lui Eminescu, oferindu-i revendicatorului teren în altă parte.
