Reinventată, Eugenia, un produs care aminteşte mai degrabă de perioada comunistă, este acum exportată în Statele Unite ale Americii. În cadrul unui road-show al Camerei de Comerţ Româno-Americane (CCRA), susţinut ieri, la Constanţa, la întrebarea „Cine face acum afaceri în Statele Unite ale Americii”, un singur participant a ridicat mâna: cel al grupului Dobrogea.
Dan Zafiu, directorul de export al companiei constănţene, a declarat că firma exportă de circa doi ani mai multe tipuri de produse în SUA. „În general am urmărit să intrăm în marile metropole, unde există o concentraţie mai mare de emigranţi, cum ar fi Chicago, New York. Urmărim ca strategie de intrare pe piaţă imigranţii, dar vrem să transcendem către publicul american”, a precizat acesta. Produsele care ajung pe piaţa din SUA sunt cele cu termen de valabilitate generos (de obicei de un an de zile) şi cu valoarea adăugată mai mare. Pentru că transportul durează aproximativ o lună, exportul pâinii iese din discuţie. Pe lângă Eugenia, se mai vând diferite tipuri de biscuiţi.
Dan Zafiu s-a ferit să dea cifre exacte despre afacerea din SUA, spunând numai că „volumele sunt destul de bune, ne dau spe¬ranţe pentru dezvoltare”. Tot el afirmă că feedback-ul primit de la cumpărători este pozitiv şi speră ca, pe termen mediu şi lung, investiţia să fie profitabilă. Ideal ar fi deschiderea unei linii de producţie peste ocean, dar acest lucru ar însemna investiţii de milioane de dolari. Afacerile în SUA sunt însă greu de pus pe picioare. „E dificil să convingi partenerii americani, pentru că România nu are nici un fel de notoritate acolo.
De asemenea, este nevoie de o investiţie substanţială”, a mai spus Dan Zafiu. Dobrogea Grup deţine brandul Eugenia din 1997, iar în 2005 l-a relansat ca pe un produs premium.
De ce e greu să faci afaceri peste ocean
Pentru toţi cei interesaţi să deruleze afaceri în SUA, Camera de Comerţ Româno-Americană, împreună cu CCINA Constanţa, a prezentat în cadrul evenimentului de ieri o parte dintre paşii care trebuie făcuţi. Cele mai importante diferenţe sunt legate de tipul de drept folosit în cele două ţări (drept civil, în România, vs. drept comun, în SUA). „Contractele în SUA sunt foarte complexe, pot avea şi 60 de pagini. Ne gândim la tot ce ar putea merge rău”, a spus Charles Chongo, reprezentantul CCRA.
O altă diferenţă este privitoare la taxe. În SUA există taxe federale, statale şi locale, şi neplata lor se pedepeşte drastic. Glumind, Chongo a spus că până şi pentru banii furaţi trebuie să plăteşti impozit. În SUA, de exemplu, conturile nedeclarate din băncile elveţiene sunt taxate cu 50% din suma existentă în cont, iar titularul este pasibil de închisoare. În România, ANAF vrea să obţină 16% din dobânda acestor conturi. Pentru a se familiariza cu mediul de afaceri american, românii pot apela la firme de consultanţă, dar tarifele, pentru firmele mari din domeniu, sunt prohibitive: 850 de dolari pe oră, astfel că găsirea unei alternative mai ieftine şi profesioniste este dificilă.
Exemple de succes
Se pot face afaceri în SUA şi acestea sunt profitabile, a fost concluzia road-show-ului de ieri. Exemplele prezentate de Chongo sunt Florin Talpeş (care a creat Bit Defender), Radu Georgescu (care a vândut Romanian Antivirus System către Microsoft) şi chiar Antonio Eram, constănţean, fondatorul Netopia System, cu sediul în Sylicon Valley, care oferă soluţii de marketing prin terminale mobile.
