Plenul CSM a dat luni aviz negativ celor 22 de modificări ale Codurilor Penale, unele votate de o cameră parlamentară, altele aflate în proces de votare. Între modificările pe care vor să le facă cei din majoritatea parlamentără se află și dezincriminarea conflictului de interese.
Avizul CSM este consultativ.
La plecarea de la sediul CSM, ministrul Justiției, Robert Cazanciuc a anunțat că va discuta cu membrii Comsiei Juridice pentru a amâna ședința de marți pentru a putea fi discutate toate propunerile transmise până acum.
„Punctul de vedere al Ministerului Justitiei a fost mereu același. Trebuie să vorbim atât cu membrii Comisiei Juridice, dacă nu putem să amânăm și ședinta de maine. Sunt anumite directive europene care trebuie respectate. Sunt câteva propuneri venite din sistem. Avem obligația de a transpune câteva directive europene. Sunt peste 100 și ceva de modificări în discuție la momentul actual”, a explicat ministrul Cazanciuc.
Membrii CSM au discutat punctele de vedere ale Direcției legislaţie, documentare şi contencios cu privire la propunerile legislative de modificare şi completare a codurilor penal şi de procedură penală.
De asemenea, a fost analizat punctul de vedere al Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios privind propunerile de modificare şi completare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, transmise de Ministerul Justiţiei, dar şi punctul de vedere privind posibilitatea completării Codului de procedură penală, astfel încât să prevadă expres posibilitatea părţii de a obţine, la cerere, o copie electronică a înregistrării şedinţei de judecată în ceea ce priveşte cauza acesteia.
Un alt punct aflat pe ordinea de zi a şedinţei plenului CSM a fost amendamentul transmis Camerei Deputaţilor de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, referitor la modificarea articolului 64 alineatul 4 din Codul de procedură penală, care prevede că „judecătorul de drepturi şi libertăţi nu poate participa, în aceeaşi cauză, la procedura de cameră preliminară, la judecata în fond sau în căile de atac”.
În urma discuţiilor, membrii CSM au dat un aviz negativ propunerilor legislative de modificare şi completare a codurilor penal şi de procedură penală.
Modificările propuse de parlamentari
În total au fost depus 22 de propuneri de modificare a Codului Penal, al Codului de Procedură Penală și statului judecătorilo
Printre proupunerile parlamentarilor se numără și dezincriminarea conflictului de interese, măsură de care ar beneficia atât premierul Victor Ponta, cât și alți zeci de parlamentari.
Citește și: Proiecte de lege pentru liniștea corupților
De asemenea, o altă propunere înantată de trei senatori PSD și PC prevede ca măsurile preventive – reținerea, arestarea preventivă, arestul la domiciliu sau controlul judiciar – ar urma să fie luate doar dacă există „probe sau indicii temeinice“ că a fost săvârșită o infracțiune, nemaifiind suficientă „suspiciunea rezonabilă“ că a fost comisă o infracțiune.
Senatorul PSD, Șerban Nicolae, a venit cu două propuneri: închisoare pentru cei care dezvăluie informații și eliminarea cătușelor și a arestului preventiv.
Alte propuneri de modificare din partea PSD sunt: amânarea executării pedepselor și urgentarea eliberării condiționate.
Nici parlamentarii PC și UNPR nu s-au lăsat mai prejos. Astfel, senatoarea PC Cristiana Anghel a propus grațierea în întregime a pedepselor cu închisoarea de până la 2 ani inclusiv, a pedepselor complementare ale acestora și a pedepselor cu amenda. Totodată, ministrul UNPR Eugen Nicolicea a propus să se precizeze expres că, în noul Cod Penal, parlamentarii și președintele sunt incluși în categoria funcționarilor publici.După cum a arătat Consiliul Legislativ, s-ar accepta, implicit, ideea că pe vechiul Cod Penal, aflat în vigoare până la 1 februarie 2014, aceștia nu erau în categoria funcționarilor publici.
