În cronica acestui meci care se joacă de 33 de ani se poate consemna că România a învins duminică Republica Moldova cu scorul de 5-0 pe stadionul Zimbrul, din Chișinău, fiecare gol având alt marcator din partea formației românești venite din dreapta Prutului.
Din punct de vedere fotbalistic, România a luat o „ gură sănătoasă de oxigen” după evoluțiile mai puțin convingătoare din ultima vreme.
Meciul a fost puternic mediatizat la stânga Prutului chiar și printr-un videoclip al celebrilor Zdob și Zdub cu Frații Advahov ce au făcut senzație cu o melodie ce este practic o versiune adaptată a celei care a reprezentat Republica Moldova la Eurovision, Trenulețul. Melodia subliniază legăturile puternice dintre România și Republica Moldova.
„Hey ho! Let’s go/ Fotbal și Rock’n’roll/ Pleacă trenul! Unde ești?/ Toată lumea, hai la meci!”, este referenul melodiei. România și Republica Moldova au jucat până acum doar în meciuri amicale.
În ciuda frigului de la Chișinău și a penelor dese de curent din zonă, 7000 de fani ai ambelor formații, România de Est (Republica Moldova) și România de Vest au fost prezenți în tribune. Și nu greșim când le spunem așa celor două formații și state pentru că între cele două există relații de frățietate, nu de bună vecinătate sau prietenie cum avem cu alții din jurul nostru.
„ Așa zisul „popor moldovenesc” nu există decât în visele rusofile ale unora care nesocotesc unitatea de limbă, origine, istorie, cultură și tradiție pe care o împărtășesc Românii de pe ambele maluri ale Prutului!”, spunea deputatul PNL, Daniel Gheorghe, președintele Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, la prima ședință comună a celor două legislative din istoria relațiilor dintre cele două state, în 18 iunie 2022.
Organizatorii partidei au pregătit o surpriză pentru toți cei prezenți la meci, duminică seară. Cele două imnuri de stat, al Moldovei și al României, au fost cântate de Cristofor Aldea-Teodorovici, fiul lui Ion Aldea-Teodorovici și al Doinei Aldea-Teodorovici, și de interpreta Simona.
Cei doi artiști, foarte îndrăgiți și în România, s-au stins din viață într-un tragic accident de mașină, în data de 30 octombrie 1992, pe teritoriul României, la Coșereni.
Dar și Zdob și Zdub cu piesa Trenulețul au fost prezenți pe gazon și i-au încălzit pe cei prezenți în tribune înainte de fluierul de început al partidei.
Cronica acestui meci trebuie să-i consemneze pe cei care au pus în discuție subiectul principal al întâlnirii: de ce încă se mai joacă?
350 de români din cei 7000 de fani, aproximativ 5% din totalul lor, și-au achiziționat bilete în sectorul oaspeților, fiind cea mai dinamică și organizată grupare a suporterilor prezenți la acest eveniment. Puțini, dar cei mai hotărâți în a transmite mesajele corecte, calde, patriotice și prietenești pentru acest meci al celor două formații românești.
„ Și am venit să te salut/ Dragă frate de la Prut”, „ Frații în veci vor fi frați!”, „ Indiferent de cine bate în această seară/Câștigă o singură țară” au fost unele din mesajele de pe bannerele afișate ce au putut fi citite în timpul partidei.
Cam 5% era și în 1918 procentul celor care trăiau în Basarabia și cunoșteau limba română. Cu toate astea, elitele vremii au făcut pasul decisiv în Sfatul Țării de la Chișinău, la 27 martie: Unirea cu patria mamă, Regatul României.
Am plecat la Marele Război după Transilvania, aliindu-ne cu Marea Britanie, Franța și Imperiul Rus, dar ironia istoriei a făcut ca prima provincie care să vină acasă să fie Basarabia.
Dacă în tribune atmosfera a fost amicală și caldă, în teren România de la Vest nu a avut milă de România de la Est.
Duminică, „tricolorii” lui Edi Iordănescu au jucat amicalul de la Chișinău crezând că printr-o victorie pot face uitate rușinile suferite în 2022 și le vor reda fanilor speranța că anul viitor se pot califica la Euro 2024.
Cu șase modificări în echipa de start față de partida cu Slovenia, 1-2, joi, la Cluj, România a deschis repede scorul. Totuși, Moldova nu e Slovenia, iar Celeadnic nu e Oblak. Titularizat după ce a intrat foarte bine în repriza secundă cu ex-iugoslavii, Moruțan (9) a ieșit primul la rampă și l-a învins pe portarul lui Sheriff Tiraspol cu un șut cotit cu stângul, aproape de vinclu, după o pasă primită de la Pușcaș.
După 1-0, meciul s-a transformat într-un galop de sănătate pentru „tricolori”, scriu cei de la gsp.ro.
Moldovenii au cerut penalty la un duel dintre Rață și Cicâldău, neacordat, iar apoi a urmat bara spectaculoasă a lui Drăguș, din minutul 21.
La un moment dat, din sectorul celor 350 de fani organizați s-au aruncat fumigene și meciul s-a întrerupt preț de câteva minute bune, după ce stadionul s-a umplut de fum, fără să mai poată fi distinși jucătorii între ei. Sugestiv pentru „ceața” și bâjbâielile din politica celor două state românești de după căderea „Cortinei de Fier”.
Același Drăguș a reușit să înscrie, în cele din urmă, în minutul 40, după o acțiune frumoasă pe cont propriu. În prima repriză, moldovenii au avut o singură fază mai legată, la lovitura de cap a lui Damașcan, dar trimisă cam slab și reținută de portar, potrivit digisport.ro.
La pauză, prietenul Ion M., din Chișinău, care m-a însoțit la meci, a dorit să ne mutăm de la tribuna principală la peluza unde se cântau imnuri patriotice românești. Eu nu înțelegeam, dar cei care „gavareau în rusă” în spatele nostru aveau o atitudine ostilă față de România.
După o oră de joc, echipa lui Edi Iordănescu a marcat din nou. A reușit-o Cicâldău, dintr-o lovitură liberă superbă și s-a făcut 0-3 pentru formația de la vest de Prut. Dacă până la acel moment se mai puteau auzi din tribună scandări de susținere a echipei gazdă: „ Moldova, Moldova, Moldova!”, fanii formației de la est de Prut au amuțit.
În schimb, se puteau auzi de la „ peluza Vestului” îndemnuri și sloganuri ca „ Se știe, se știe, toată România vrea unire!”, „ Basarabia e România” și „ România n-a avut nici o graniță la Prut!”, la care se răspundea cu telefoane aprinse și scandări de la cealaltă peluză.
A existat însă și o premieră: Daniel Paraschiv a marcat din penalty la debutul său la națională, la a doua atingere de balon, deși de la „ peluza patrioților” i s-a cerut să rateze și să nu-i mai supere așa tare pe frații basarabeni. Nu a ascultat și a înscris pentru 0-4.
La fel și Rus, care, după ocazia mare a lui Drăgușin a stabilit scorul final la 0-5 pentru România de Vest.
Foarte mulți au plecat de la stadion acasă, înainte ca meciul să se termine, dezamăgiți că echipa gazdă a fost învinsă atât de categoric de formația de la Vestul Prutului, mai experimentată, ce tocmai a împlinit 100 de ani de la primul ei meci internațional, din 1922. Acesta s-a disputat în compania Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor, la Belgrad, cu ocazia nunții regale dintre Regele Alexandru I al Sârbilor, Croaților și Slovenilor și Principesa Mărioara(Mignon) a României, fiica Regilor Întregitori Ferdinand și Maria. Atunci Basarabia, acum Republica Moldova, făcea parte din Regatul României. Țara noastră era pilonul alianțelor și al păcii între țările din estul și centrul Europei, alături de Polonia, Cehoslovacia și Iugoslavia.
Masele de acum nu mai știu sau nu mai sunt interesate de „frăția istorică” dintre cele două state românești, ci mai degrabă de costul ridicat al vieții generat de crizele succesive ce s-au abătut asupra lor. Doar inimoșii de la peluză, 350 la număr, știau că meciul acesta nu ar fi trebuit să se dispute vreodată. Dar dacă s-a jucat, atunci măcar să le amintească celorlalți de ce încă avem două state și două formații naționale de fotbal românești.
Adevărul e simplu: doar câțiva au viziune și scriu istoria. Așa cum au fost și cei care au avut ideea de a juca un meci de fotbal în onoarea unei nunți regale ce a apropiat și a aliat două națiuni vecine sau cei care au pus Europa și lumea în fața faptului împlinit la 27 martie 1918, când s-a decis Unirea pe veci a Basarabiei cu România.
În afara scorului categoric înregistrat, ar fi de făcut și o analiză și trasă apoi o concluzie a celor petrecute atât la Chișinău, în ultimul weekend fotbalistic, dar și politic, militar, economic și social în regiune de peste 30 de ani. Vorba unui prieten: Cu cine joacă România-Moldova?
Dar oare cei care au luat puterea în cele două state românești conștientizează câtă putere au de fapt?
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
