Cristian Botan, tânărul care a fost concediat din Guvernul Grindeanu pentru că ar fi fost acuzat că “a colaborat cu tehnocrații”, acuză pe pagina sa de Facebook că locurile vacante la stat ar fi ocupate prin "fraude". Tânărul scrie despre modul în care un post liber de la stat ar fi ocupat în urma unor examene falsificate în diferite feluri.
Cristian Botan spune că, cel puțin cinci metode ar fi folosite în fraudarea angajărilor în sistemul bugetar. Multe se fac cu ajutorul cunoștințelor, al rudelor sau al colegilor de muncă, care aranjează subiectele și datele pentru depunerea dosarelor.
El precizează că platforma PublicJob.ro a fost chiar dat exemplu în Brazilia din pricina transparenței și a accesibilității, dar site-ul „nu poate rezolva problema fundamentală cu care ne confruntăm în sectorul public, respectiv angajarea oamenilor nu pe baza lucrurilor pe care le cunosc, ci pe baza a cine îi cunoaște și îi recomandă”.
“Contrar tradiției, fără a costa câteva milioane de Euro, portalul posturi.gov.ro a devenit cel mai accesat site guvernamental, cu mai bine de 2.3 milioane vizitatori unici și 68 milioane vizualizări ale anunțurilor. A fost recunoscut drept exemplu de bună practică în cadrul Conferinței Internaționale Anti-Corupție din Brazilia (2012), la Summitul Open Government Partnership de la Londra (2013), iar ca urmare a creării acestuia am avut onoarea de-a fi inclus în topul New Europe 100 al celor mai importanți inovatori din Europa Centrală și de Est, realizat în parteneriat de Res Publica, Google, Financial Times ș.a. (2014)”, scrie Cristian Botan.
Astfel, el arată cinci metode care ar fi folosite la examenele pentru posturile vacante la stat, pentru ca unele persoane să fie favorizate.
“Metoda #1: Timpul alocat pentru înscrieri – se stabilește un interval cât mai scurt pentru depunerea dosarelor, astfel încât concurența să fie cât mai redusă. Acest interval este uneori de numai 5 zile, incluzând sfârșitul de săptămână. Rămân astfel 3 zile în care candidații de bună-credință trebuie să vadă anunțul, să-și adune documentele necesare dosarului și să se deplaseze fizic la instituție pentru a-l depune. Ca regulă de lucru, e mult mai simplu să fraudezi un concurs cu 3 candidați, decât unul cu 39 (apropo de postul de la Senat despre care v-am scris cu câteva zile în urmă).
Metoda #2: Studiile necesare – se aleg domenii de studiu care n-au nimic de-a face cu activitatea funcției pentru care se organizează concursul. Spre exemplu, pentru funcția de inspector la Compartimentul Relaţii cu Publicul al unei primării din județul Iași se admit studii superioare în domeniul geografie. La fel și pentru funcția de consilier la Compartimentul Evidenţă Asiguraţi, Carduri şi Concedii Medicale dintr-o casă județeană de asigurări de sănătate.
Metoda #3: Documentele necesare pentru dosar – se solicită adeverințe, certificate, atestate sau diplome a căror obținere depășește calendarul stabilit pentru depunerea dosarelor. În absența acestor documente, dosarul este respins, iar ca o „pură coincidență” este destul de probabil ca unul dintre contracandidați să aibă deja toate aceste documente pregătite.
Metoda #4: Subiectele pentru proba scrisă – se stabilește o bibliografie cât mai complexă, menită a descuraja candidații de bună-credință. Spre exemplu, pentru un post de director general în cadrul unui minister (concurs care se desfășoară în această perioadă, de altfel), bibliografia cuprinde 29 legi, hotărâri de guvern, ordine de ministru și regulamente europene. Am făcut un exercițiu simplu și am adăugat toate cele 29 documente în același fișier Word, cu font Times New Roman de 12, la spațiere de un rând. Rezultă 2.377 pagini (898.741 cuvinte, 5.489.741 semne) pe care trebuie să le înveți în cele 12 zile stabilite între momentul în care postul a fost scos la concurs și ziua în care susții proba scrisă, adică o medie de 198 pagini/zi. Dacă totuși te încăpățânezi să încerci, atunci ia în calcul faptul că este destul de posibil ca unul dintre contracandidații tăi să aibă deja cele câteva subiecte de concurs posibile, adică va învăța cam o pagină pe zi, iar acest lucru îi va fi mai mult decât suficient pentru a obține punctaj maxim la proba scrisă.
Metoda #5: Interviul – se departajează candidații chiar și la doar câteva puncte, suficiente însă pentru ca postul să meargă în direcția prestabilită. O situație interesantă este aceea în care unul dintre candidați lucrează deja în instituție sub o formă contractuală (detașat, angajat temporar ș.a.) și se prezintă pentru a fi intervievat 'independent' de oameni care-i sunt deja colegi de câteva luni sau uneori chiar de câțiva ani. Contestația față de rezultatul interviului este inutilă, dat fiind că nu poți compara prestația ta față de cea a contracandidatului care a obținut postul”, scrie tânărul.
Cristian Botan mai spune că aceste metode sunt doar câteva din cele folosite în sistem, dar transparența și implementarea noilor tehnologii ar putea să rezolve aceste probleme.
“Acestea sunt doar câteva dintre modalitățile simple prin care angajările în sectorul public sunt fraudate. Dacă astăzi ne este dat să remarcăm starea precară a sistemului nostru de sănătate, absența autostrăzilor, condițiile deficitare din învățământ, calitatea scăzută a serviciilor prestate de instituțiile noastre publice, dacă nu există jurnal de știri în care să nu fie prezentat cel puțin un caz de corupție, atunci toate acestea sunt în fapt consecințele principiilor greșite pe baza cărora se obțin posturile la stat.
Avem nevoie de o reformă substanțială a administrației, cu accent pe transparență, evaluarea performanței și implementarea noilor tehnologii. În absența unei astfel de reforme, România va rămâne în continuare – așa cum spunea cineva – „ţara mătuşilor, ţara soacrelor, ţara nepoţilor, ţara cumnaţilor”. Pentru această reformă voi milita în continuare din afara sau din interiorul Palatului Victoria, în funcție de interesul și înțelepciunea celor aflați în Guvern”, completează Cristian Botan.
Cristian Botan este un antreprenor și doctorand român în științe administrative în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București, consilier în cadrul Cancelariei Prim-ministrului României pe probleme de transparență guvernamentală. Numirea sa la Palatul Victoria a survenit ca urmare a inițiativei sale de a reuni posturile vacante în administrația publică din România într-un portal online unic (PublicJob.ro), cu scopul combaterii favoritismului și nepotismului în managementul resursei umane din sectorul public.
Proiectul PublicJob.ro a fost premiat în 2012 cadrul competiției Social Entrepreneurs Initiative, organizate în Brasilia cu prilejul celei de-a XV-a Conferințe Internaționale Anti-Corupție. De asemenea, el a fost prezentat ca exemplu de bună practică în secțiunea Bright Spots a summitului anual al Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă, organizat la Londra în 2013. În octombrie 2014, Cristian a fost inclus în New Europe 100, o listă a celor mai importanți inovatori din Europa Centrală și de Est, realizată de Res Publica, Google, Visegrad Fund, Financial Times și zeci de alte instituții din regiune.
