La momentul stabilirii acestei rute pentru segmentul romanesc al Coridorului IV, situatia infrastructurii nu era deloc imbucuratoare. Practic, pe acest traseu exista numai autostrada Bucuresti – Pitesti, construita in anii '60, in timpul regimului lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, in lungime de 113 km. Se mai adauga o mica portiune de autostrada, de numai 17 km, intre Fetesti si Cernavoda. Lucrarile la autostrada Bucuresti – Constanta, incepute inainte de 1989, fusesera abandonate din lipsa de fonduri. Nici vorba de centuri ocolitoare ale oraselor sau macar de vreo intentie de continuare a proiectului autostrazii in partea sa vestica.
Coridorul IV de transport pan-european, mai exact portiunea care traverseaza Romania, a starnit in ultima perioada o serie de controverse.
La baza lor au stat unele luari de pozitie la nivel european, care insa nu aveau caracter oficial, cum s-a dovedit ulterior, si care incercau sa acrediteze ideea ca acest coridor de transport ar putea ocoli Romania.
De la Nadlac la Constanta
Traseul Coridorului IV, stabilit acum aproape zece ani de zile la Helsinki, a ramas acelasi si in prezent.
Pe teritoriul tarii noastre, Coridorul IV rutier (caci cel feroviar urmeaza alt traseu) intra pe la Nadlac, continuandu-se pe ruta Arad – Deva – Orastie – Sebes – Sibiu – Ramnicu Valcea – Pitesti – Bucuresti – Fetesti – Constanta. De la Nadlac la Constanta, coridorul strabate 826 km.
Sectorul vestic, pe plan secund
Abia in 2001 au fost reluate lucrarile de investitii in autostrazi, pe tronsonul Bucuresti – Constanta. Nu putine au fost vocile care au contestat aceasta decizie, argumentand ca prioritar ar fi trebuit sa fie segmentul coridorului din partea de vest a tarii, in conditiile in care spre Constanta traficul este ridicat numai trei luni pe ani, in timpul sezonului pe litoral.
Pana in momentul de fata, Autostrada Soarelui, asa cum a fost ea denumita, este practicabila pana la Drajna. De aici si pana la Fetesti se circula pe cate o banda pe sens, fiind finalizat abia un fir. Intre timp, a fost refacuta complet si portiunea de autostrada Fetesti – Cernavoda. De aici si pana la Constanta se revine pe drumul national pe care toti soferii il cunosc inca din perioada comunista.
Pentru ultimul tronson al Autostrazii Soarelui, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a lansat o invitatie pentru achizitionarea contractului de proiectare. In consecinta, mai avem de asteptat.
In schimb, pe sectorul vestic al coridorului, de la Pitesti si pana la Nadlac, nu s-a facut mai nimic. CNADNR a lansat un anunt de achizitii servicii pentru pregatirea sectiunilor de autostrada Sibiu – Pitesti. Mai exista un proiect, cofinantat de BERD, pentru constructia variantei de ocolire a municipiului Pitesti, in lungime de 15,2 km. De asemenea, au fost lansate invitatii pentru varianta ocolitoare a Lugojului si pentru varianta Deva – Orastie.
In ceea ce priveste sectorul vestic al viitoarei autostrazi de pe Coridorul IV, trebuie mentionat si faptul ca traseul a fost modificat de fostul ministru PSD al Transporturilor, Miron Mitrea. Concret, Mitrea a acceptat ca autostrada spre Nadlac sa faca o bucla prin Banat, pe ruta Arad – Timisoara, in loc sa mearga direct de la Deva catre Arad si apoi catre iesirea din tara, la Nadlac.
Modificarea traseului a atras numeroase critici din partea opozitiei de la acea vreme, dar si din partea societatii civile, din cauza ca astfel se induce un cost suplimentar de 300 milioane de euro. „Nicaieri in Europa, nici macar in Bulgaria, nu mai exista o asemenea autostrada cu bucle, marturie a unei guvernari in care resursele publice se aloca cu scopul de a construi clientela”, concluziona un raport al Societatii Academice Romane.
