Un angajament european al României din 2000 privind renaturarea a peste 200.000 hectare terenuri agricole din Lunca şi Delta Dunării, boicotat de autorităţi, a început să fie materializat de stihiile naturii. În timp ce autorităţile se ceartă privind refacerea bălţilor de altădată, inundaţiile din vară au reconstruit ecologic, pe gratis, 5.600 ha îndiguite din Deltă. Proiectele de ecologizare a zonelor îndiguite rămân blocate în hăţişul birocratic în folosul unor politicieni influenţi.
Disputa produce pagube majore biodiversităţii din bazinul Dunării şi implicit economice, pentru că se pierd oportunităţi privind dezvoltarea fondului piscicol natural şi a turismului. Programul de reconstrucţii ecologice în bazinul Dunării a fost demarat în iunie 2000, când miniştrii Mediului din România, Bulgaria, Moldova şi Ucraina au semnat, la Tulcea, Convenţia Coridorul Verde al Dunarii, proiect iniţiat de WWF şi agreat de UE. Conform acestei Convenţii, cele patru state s-au angajat să refacă 900.000 ha zone umede riverane fluviului care sunt acum terenuri îndiguite pentru agricultură. În respectivul acord, România a prevăzut să spargă digurile şi să redea mediului natural acvatic 223.608 ha, dar a realizat o zecime din acest program de renaturare.
Pentru fundamentarea acestui program ecologic, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării a realizat un studiu privind reconstrucţiile ecologice din Deltă şi din lunca fluviului. Trebuie precizat că în perioada 1950-1989, în zonele riverane Dunării s-au îndiguit pentru agricultură peste 300.000 ha, din care 110.000 ha în Deltă. Peste 70.000 ha din terenurile îndiguite din Deltă se află în administrarea Consiliului Judeţean (CJ) Tulcea, diferenţa fiind administrată de primăriile locale şi de ARBDD. Terenurile îndiguite din lunca fluviului sunt administrate de Agenţia Domeniilor Statului şi concesionate unor firme agricole deţinute de politicieni sau foşti politicieni.
Cel mai mare latifundiar de terenuri îndigiuite vizate de Coridorul Verde al Dunării este Culiţă Tărâţă care cultivă întreaga Insulă Mare a Brăilei (56 559 ha) concesionată de la ADS în urmă cu cinci ani.Firma deputatului UNPR Tărâţă a obţinut contractul de concesionare a IMB, fără licitaţie, de la ADS, în baza unei sentinţe judecătoreşti. Cel de-al doilea latifundiar semnificativ de terenuri ce ar trebui să fie reconstruite ecologic este PSD-istul Doru Ioan Tărăcilă. Fost ministrul al Internelor, care a concesionat de la ADS, în 2000, peste 30.000 ha în judeţul Călăraşi prin intermediul numeroaselor firme controlate de acesta şi de fostul parlamentar PSD Iosif Armaş. Controversatul om de afaceri Triţă Făniţă stapâneşte, prin interpuşi, în Lunca Dunării din judeţul Olt, 14.000 ha teren agricol îndiguit care ar trebui să fie renaturat, iar magnatul Ioan Nicolae, apropiat al PSD, controlează aproximativ 10.000 ha în incinte agricole din judeţele Teleorman şi Giurgiu în baza unor contracte de concesionare încheiate cu ADS, fără licitaţie.
Conform studiului realizat de cercetători, mai mult de jumătate din terenurile agricole îndiguite au pierdut cel puţin jumătate din potenţialul productiv. În 1994, ARBDD a demarat un program, inclus acum în Convenţia Coridorul Verde al Dunării, de refacere a zonelor umede din Deltă, care prevede reconstruirea ecologică a 50.000 ha. Până acum, doar 15.000 ha terenuri agricole şi piscicole degradate, din Deltă, au fost redate mediului natural. Grigore Baboianu, guvernatorul ARBDD, spune că „există proiecte pentru renaturarea acestor terenuri. Ministerul Mediului a acordat fonduri pentru proiectare reconstrucţiilor ecologice, dar renaturările nu s-au realizat decât în câteva zone datorită opoziţiei administratorilor terenurilor respective”. Laszlo Borbely, ministrul Mediului, a declarat că „pentru reconstrucţiile ecologice din Deltă se pot aloca bani în Fondul Naţional de Mediu sau de la UE dacă terenurile vor fi cedate de administratori pentru renaturare”.Consiliul Judeţean Tulcea, care administreză majoritatea terenurilor din Deltă vizate de renaturare, refuză să le predea invocând că ar fi proprietar şi pune condiţia ca amenajările agricole şi piscicole, după ce ar deveni zone umede naturale, să le revină în administrare. Legea 82/1993 a ARBDD prevede că „terenurile indiguite din Deltă care vor fi renaturate devin domeniul public de interes national, în administrarea ARBDD”.
Datorită acestei dispute, îndeplinirea angajamentului României din Acordul Coridorul Verde al Dunării agreat de UE, care s-a angajat să asigure finanţări de zeci de milioane de euro pentru refacerea zonelor umede, a devenit imposibilă. Astfel de dispute există şi în Lunca Dunării între Ministerul Agriculturii şi Ministerul Mediului privind reconstrucţia ecologică. Ministerul Agriculturii ţine partea latifundiarilor Triţă Făniţă, Doru Ioan Tărăcilă, Ioan Niculae, care stăpânesc majoritatea terenurilor agricole îndiguite din Lunca Dunării şi se opun refacerii fostelor bălţi. În materializarea Coridorului Verde în Deltă, Guvernul Boc se situează de partea CJ Tulcea deşi, anterior, Executivul condus de Tăriceanu a cheltuit trei milioane de euro pentru proiectarea reconstrucţiilor ecologice din Deltă.
Renaturarea fostei Bălţi Sireasa prin ruperea la inundaţii a două diguri de la amenajarea agricolă Sireasa, concesionată de CJ Tulcea fostului senator PSD Traian Rece, nu este agreată de Guvernul Boc. Specialiştii Institutului Delta Dunării au propus ca inundarea a 5.600 ha Sireasa să rămână definitivă, ceea ce ar scuti bugetul statului de o cheltuială de 5,5 milioane de euro, cât ar fi costat proiectul de reconstrucţie ecologică a incintei Sireasa, cuprinsă în Coridoului Verde al Dunării. CJ Tulcea şi Prefectura Tulcea au solicitat Guvernului alocarea a 5,6 milioane de lei pentru repararea breşelor produse de inundaţii în digurile care au permis intrarea apei în incinta agricolă Sireasa. Banii au fost alocaţi de Guvern zilele trecute, iar lucrările de refacere a digurilor au început. Mai mult, CJ Tulcea a solicitat 600.000 lei din rezerva bugetară a Guvernului şi pentru pomparea apei de pe terenurile agricole cultivate de Traian Rece, după ce vor fi refăcute digurile.
