Omul de afaceri Gheorghe Copos, acuzat de plagiat, joi, de Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti, a declarat că titlurile asemănătoare a două lucrări nu relevă că este vorba de un plagiat. Mai mult, el a precizat că nu ştia că istoricul Cătălin Parfene a scris o lucrare pe acelaşi subiect, informează Agerpres.
Astfel, Copos a precizat că epoca lui Napoleon reprezintă un subiect de interes pentru el, fiind una dintre ideile care au generat tema cărţii.
„În particular m-a interesat mult Napoleon, epoca lui, modul în care a făcut politică, inclusiv prin folosirea relaţiilor de familie pentru atingerea scopurilor sale. Am fost surprins de felul în care împăratul a încercat să creeze o reţea de monarhii europene înrudite, folosind în acest scop alianţele matrimoniale, respectiv căsătorii ale fraţilor şi surorilor lui cu descendenţi ai unor capete încoronate din ţările importante în politica europeană a vremii. (…) Spun aceste lucruri tocmai pentru că ele mi-au generat parte din ideile cărţii pe care am scris-o şi care tocmai a fost acuzată de un fel de ‘repovestire’, inexistentă de altfel”, a spus Copos.
Mai mult, omul de afaceri a adăugat că a citit mai multe studii istorice pe tema căsătoriilor cu scop politic, „Alianţe matrimoniale ale principilor munteni în secolele XIV-XVI”, scris de Ştefa Andreescu, şi „Alianţe matrimoniale din Moldova sec. XIV-XVI”, scris de Ştefan Gorovei.
„Nu am făcut decât să combin aceste două titluri, menţionând totodată şi perioada analizată – secolele XIV – XVI – şi a rezultat denumirea lucrării mele, atât de comentate astăzi”, a explicat omul de afaceri.
Mai mult, Copos a spus că a folosit şi informaţii din lucrările lui Constantin C. Giurescu – ”Istoria românilor”, Constantin Rezachevici – ”Cronologia Ţărilor Române” şi Nicolae Ganea – ”Trecute vieţi de doamne şi domniţe”, din care a citit „consistent”, adăugând că toate informaţiile preluate din studii şi cărţi apar în notele de subsol.
Citeşte şi: Oficial: George Copos a plagiat ca să scape de închisoare
„Nu am auzit de vreo altă lucrare pe această temă, care să poată servi ca sursă de informare. Dacă ar fi existat, în mod cert aş fi făcut referire la ea, deoarece nu am nicio iluzie că, prin încercarea mea scriitoricească, aş revoluţiona istoriografia română. Mai mult, o sursă suplimentară, dacă aceasta ar fi existat, ar fi dat şi mai multă consistenţă lucrării mele. Dar, cum o astfel de lucrare nu este publicată şi nu există niciun exemplar la dispoziţia publicului, nu înţeleg cum ar putea fi ea plagiată”, menţionează Copos.
Referitor la precizarea comisiei Universităţii din Bucureşti cum că lucrarea sa ar fi „repovestită”, omul de afaceri a declarat că toate cărţile „se scriu din cărţi citite, cu câteva idei diferite la origine; doar geniile au altă posibilitate, iar eu, în mod sigur şi clar, nu mă încadrez în această categorie”, concluzionează Copos.
Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti a ajuns la concluzia că omul de afaceri „a plagiat subtil“ din lucrarea de masterat a doctorandului în istorie Cătălin Parfene. Universitatea propune retragerea titlului onorific de profesor emerit lui Stelian Brezeanu, cel care recomanda cartea lui George Copos.
Omul de afaceri George Copos a reușit să își reducă pedeapsa cu închisoare pe care a primit-o cu 150 de zile cu ajutorul a cinci lucrări științifice pe care le-ar fi scris în detenție. Printre acestea se numără și cea care a făcut obiectul analizei de plagiat a Comisiei de Etică din cadrul Universității București, „Alianțe matrimoniale, în politica principilor români din Țara Românească și Moldova, în secolele XIV-XVI“. Istoricul Cătălin Parfene a reclamat faptul că lucrarea s-a inspirat din teza sa de masterat. „Este aceeași înșiruire a ideilor. Se schimbă topica și sunt folosite sinonime“, declara istoricul, pentru „România liberă“, în aprilie anul trecut.
Comisia de Etică a prezentat, ieri, verdictul său în acest caz. „La Copos se constată plagiat subtil realizat prin copiere deghizată sau prin repovestire. Nu avem de-a face cu celebra metodă copy-paste. Erorile din lucrarea domnului Parfene au fost şi ele preluate în cartea domnului Copos, fapt care arată că acesta a avut la dispoziţie lucrarea domnului Parfene“, a explicat Marian Popescu, preşedintele Comisiei de Etică a Universităţii Bucureşti.
Citeşte şi: Cine sunt vinovaţii pentru ieşirea lui Copos din închisoare în baza unei lucrări suspecte de plagiat
Cătălin Parfene a sesizat Universitatea Bucureşti cu acuzaţia de plagiat împotriva lui George Copos în aprilie 2015, imediat după eliberarea din închisoare a lui Copos. „O comisie de specialitate trebuie să analizeze cele două lucrări și să dea un verdict. Mă voi interesa care este demersul legal pe care trebuie să-l urmez“, a precizat pentru „România liberă“ Cătălin Parfene, imediat după ce publicația noastră a ajuns în posesia cărții incriminate a omului de afaceri. Lucrarea respectivă devenise de negăsit, întrucât omul de afaceri, cumpărase toate exemplarele. Fostul profesor de la Facultatea de Istorie, Stelian Brezeanu, a fost, acum zece ani, coordonatorul lucrării de master a lui Cătălin Parfene și, în același timp, este profesorul care îl recomanda pe George Copos conducerii penitenciarului pentru a scrie această carte. Mai mult, Marian Popescu a anunțat că Universitatea s-a autosesizat în cazul profesorului Augustin Fuerea și “vom demara lucrările de examinare a acestui fals foarte curând“.
